Noul președinte executiv al Coimbra, ales la Iași

În perioada 8 – 12 iunie, Iașul a fost gazda Conferinței Anuale a Gru­pu­lui Coimbra. Reprezentanții celor 38 de universități europene de presti­giu care fac parte din grup au dezbătut timp de cîteva zile subiecte legate de ex­celența universitară, conferința centra­lă a evenimentului avînd titlul „Re­search and values” („Cercetare și valori”). Întîlnirea Grupului Co­im­bra la Iași este cel mai important e­ve­ni­ment a­ca­demic al ultimilor 50 de ani, potrivit reprezentanților Universitatea „A­le­xan­dru Ioan Cuza” (UAIC).

Tot cu acest prilej a fost aleasă Do­ro­thy Kelly, prorector al Universității din Granada, din Spania, ca pre­șe­­­di­­n­te executiv al Grupului Co­im­bra. Noul președinte a fost stabilit pe data de 11 iunie, în cadrul Adunării Generale a grupului. Această schimbare vine ca urmare a demisiei a doi dintre membrii Consiliului Executiv: Anne Lons­dale de la Cambridge, pe mo­tivul pen­sionării și Cristina Cor­de­iro de la U­niversitatea Co­im­bra, din rațiuni pro­fesionale. Astfel, lo­curile acestora au fost ocupate de Frans Zwarts, rectorul Universității Groningen, ales cu 24 de voturi pentru și prorectorul Henri Luchian, de la UAIC, cu 22 de voturi. Profesorul Guido Lan­gouche, fostul președinte executiv al Gru­pului Coimbra, a ținut un discurs la finalul întîlnirii, în care a punctat cîteva concluzii ale evenimentului. Acesta a mai men­ți­o­nat că alegerea a fost o predare neforma­­lă a ștafetei, pentru că cea formală va avea loc la Bruxelles, la sediul gru­pu­­lui, pe data de 4 sau 5 iulie.

Conferința Anuală a Grupului Coimbra, a cărei gazdă a fost U­ni­ver­si­tatea „Alexandru Ioan Cu­za”, a fost organizată în patru părți: sesiunea de discuții despre consti­tuirea școlilor doc­torale, conferințe sus­ținute de lide­rii unversităților parti­ci­pante, confe­rin­țe susținute de invita­ții speciali și în­tîlnirea tuturor rectori­lor. Printre ce­le mai importante univer­sități re­pre­zen­tate la eveniment s-au numărat Cam­­bridge, Oxford, Bo­logna, Co­im­bra, Edinburgh, Ge­ne­va, Lyon, Har­­vard.

Lucrările conferinței au demarat mier­curi, 9 iunie, cînd profesorul Mar­tin Andreas Nowak, de la U­ni­ver­­si­ta­tea Harvard, a primit titlul Ho­noris Causa. Profesorul Nowak a de­­clarat că se simte onoarat de distinc­ția acordată, dar și încîntat de venirea în România. A precizat importanța do­meniilor de care se ocupă în scopul cer­cetării științifice – biologia, mate­ma­­tica, economia, chimia, medicina și te­ologia –  și legăturile dintre acestea. A ținut să precizeze și faptul că ex­pe­ri­en­ța lui academică cu românii a fost una de succes pînă acum, motivînd o de­clarație de-a lui pe care a făcut-o în tre­cut, și anume „A fi român înseamna a fi inteligent”. Exemplu al acestui fapt a fost dat cazul Corinei Tarniță, actuală doctorandă la Universitatea  Harvard, ce a primit în ianuarie a.c. titlul de „Studentul Anului 2009”, în A­merica de Nord.

Gheorghe Zamfir a cîntat pentru Oxford

Pe lîngă lucrările obișnuite ale con­ferinței, joi, 10 iunie, cei peste 160 de participanți au participat la o în­tîl­ni­re cu Gheorghe Nichita, primarul Ia­șului, desfășurată în Sala Mare a pri­măriei. În timpul evenimentului, in­vitații au aflat mai multe despre istoria Ia­­șu­lui. La în­­tîl­ni­re a participat și ambasadorul Ma­rii Britanii, Ex­ce­len­ța Sa Robin Barnett. La fi­nal, re­pre­­zentanții universităților au a­sis­tat la un concert cu Gheorghe Zam­fir, care a avut loc la Casa de Cul­tură a Stu­den­ților.

Lucrările Conferinței „Cercetare și valor” au început vineri, 11 iunie, în Aula Magna a UAIC, de la ora 9.00. Rectorul UAIC prof. univ. dr. Vasile Ișan a fost cel care a deschis și a mo­de­­rat conferința. „Oamenii care fac cercetare se bazează pe propriile lor va­lori. Ei sînt cei care prin munca lor de cercetare promovează valori precum adevărul și inteligența. Știința are pro­priile sale valori, însă acestea nu con­travin valorilor individuale sau colective, ceea ce face ca cercetarea să fie un lucru cît se poate de benefic”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Discursul profesorului Martin Nowak, de la Universitatea Har­vard, specializat în biologie și matematică, a tratat reciprocitatea și colaborarea, por­nind de la gîndirea evoluționistă a lui Charles Darwin. „Cooperarea se bazează pe aceleași principii ca șahul. Ambii jucători pleacă de la premisa cooperării, dar în cazul în care unul dintre ei încetează să mai coopereze, celălalt va acționa în mod similar”, a declarat profesorul Martin Nowak.

Universitățile se răfuiesc cu criza

Sir Colin Lucas, istoric și vicecan­celar al Unversității Oxford, a vor­­bit despre criza provocată de schim­bările radicale din învățămîntul su­­perior, despre cauzele acesteia, des­pre evoluția ei, dar și despre soluțiile po­­sibile. „Criza în educație trebuie com­­bătută de sistemul universitar și nu de guvern. Trebuie să găsim în noi în­și­­ne posibilitatea de a ne ajuta în acest con­­text economic”, a declarat vicecancelarul Sir Colin Lucas. El a subliniat fap­tul că mediul universitar trebuie să fie pregătit să se administreze singur în orice fel de condiții.

Următorul discurs a fost ținut de Karol Musiol, rectorul Universității din Cracovia. Acesta a vorbit despre Eu­ropean Research Area (ERA, Spa­țiul European de Cercetare) și despre European Education Area (EEA, Spațiul European de E­du­ca­ție) și a menționat existența riscului ca unii tineri talentați să fie excluși din aceste spații. „Avem nevoie de două noi categorii de oameni: oameni de știință tineri și talentați și jurnaliști care înțeleg despre ce vorbesc acei oameni e știință”, a spus Karol Musiol. Și Pe­ter Van Der Hijden, reprezentant al Comisiei Europene, care a încheiat ciclul de discursuri al conferinței „Cer­cetare și valori”, a criticat spațiul a­cademic european, susținînd că există des­tule fonduri pentru realizarea dife­ri­tor programe de cercetare, în pofida cri­zei economice.

Laudă pentru „Cuza”

Conferința anuală a grupului s-a încheiat în aceeași zi, cu Adunarea Ge­nerală, în cadrul căreia ar fi trebuit să se discute despre o atitudine colectivă a mediului academic european, dar „au fost discutate doar aspecte le­ga­te de activitatea propriu-zisă a gru­pu­lui, adică de schimburile intra-consor­țiu, între universitățile membre, de po­sibilitatea adoptării unor programe de master și doctorat, de posibilitatea dezvoltării unor școli de vară în mai multe centre sau alternative de întărire a celor existente deja. Și atunci s-a re­nun­țat la a adopta o moțiune sau o scri­soare care să fie înaintată organiza­ți­ilor politice sau academice la nivel eu­ropean”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Rectorul UAIC a mai precizat că cel mai important efect al evenimentului este vizibilitatea pe care o poate obține Iașul: „există o hartă academică a lumii și există și o hartă academică a Europei. Dacă nu există această hartă academică este foarte greu să demarezi și să dezvolți niște proiecte de cerce­ta­re internaționale de anvergură, care să fie finanțate din fonduri europene. În ca­drul unui asemenea eveniment poți să te faci cunoscut și să le oferi oa­me­ni­lor încrederea de care au nevoie, pentru că sînt foarte mulți oameni acade­mici buni în mediul ieșean, care sînt ci­tați în străinătate, dar nu sînt re­cu­nos­cuți”. Prof. univ. dr. Vasile Ișan s-a de­cla­rat și foarte încîntat de feedback-ul pe care l-a primit de la membrii grupului Coimbra: „toți s-au declarat mai mult decît mulțumiți, mai mult decît în­cîntați de organizarea de la Iași, bă­nu­iesc că unii au venit cu așteptări des­tul de scăzute. Vă dați seama că o or­ga­nizație academică din România nu spu­ne mare lucru unei țări occidentale. Eu am auzit atîtea laude și atîtea cu­vinte frumoase cît nu mi-a fost dat să aud de la nimeni din România din via­ța mea.”

Du­pă lucrările conferinței, cei pes­te 160 de membri ai Grupului Co­im­bra au avut posibilitatea să parti­cipe la o excursie organizată la mănăstirile din Bucovina.

Anastasia CONDRUC