Ochi umflați pentru o cauză nobilă

Miercuri seară, în Sala Polivalentă din Iași, luptători de toate vîrstele s-au duelat în diferite stiluri de arte marțiale. Aceștia s-au urcat în ring pe ritmuri de rap acompaniate de aplauzele publicului și ale lui Ionuț Iftimoaie, cunscutul luptător K1, invitatul special al evenimentului. Ei și-au împărțit pumi și picioare pentru a strînge bani pentru David, un copil cu o boală gravă, dar și pentru a arăta că sportul pe care îl pratică poate fi și artistic, și nu se rezumă numai la violență.

În sală jumătate din bănci era de­ja ocupată de curioși și amatori de a­dre­nalină deși mai erau minute bune pî­nă să înceapă „cafteala”, cum a numit-o un bărbat care fuma la intrare. Cîțiva puș­ti, îmbrăcați în kimono-uri albe, alergau ne­astîmpărați pe scările sălii, făcînd sla­lom printre fete îmbrăcate elegant, la braț cu bărbați tatuați și cu cicatrici pe față sau mîini.

Lup­ta s-a desfășurat mai mult la sol, unde aveau grijă să-și facă fălcile mai fra­ge­de cu pumnii.

Mi-am căutat și eu un loc și am aș­tep­tat. În­tr-un final, primii sportivi au fo­st invitați pe ring. Atenția i-a fost a­tra­să și unui bă­iat care semăna cu un ju­cător de bas­chet și luptător de sumo în același ti­mp. Acesta s-a oprit din a­run­cat coji de semințe în cămașa unui bă­trî­nel care stătea în fa­ța lui și a început să-i aplaude pe boxe­rii de la Racoviță care au pășit printre cor­zi. După ce și-au pus căștile și și-au în­fi­pt dinții în prote­zele din silicon, au în­ce­­put să-și dezmor­țească pumnii. Trep­­tat, loviturile lor au devenit mai dure, se­ri­ile au de­ve­nit mai rapide, iar mișcările lor mai a­ler­te, pe măsură ce își citeau miș­cările. Du­pă trei reprize în care au în­cercat să se do­boare, ambii lup­tă­to­ri au fost dec­la­ra­ți învingători și pre­mi­a­ți cu cîte un trofeu.

Muzica a devenit iar stăpîna sălii, ob­ligînd cele cîteva cupluri din fața mea să strige unul către celălalt ca să se poată înțelege. Cîțiva întîrziați, bă­ie­ți și fete, rămași la vestiare să-și mai sus­țină colegii, se așază pe banca din spatele meu aplăudînd și strigînd fiind­că a venit rîndul profesioniștilor în ka­rate să arate ce știu. Și-au pus mă­nu­și­le, și-au acoperit tibiile, iar a­poi a ur­mat o demonstrație dură de jujitsu și MMA (n.r.: Mixed Martial Ar­ts). Lup­ta s-a desfășurat mai mult la sol, unde aveau grijă să-și facă fălcile mai fra­ge­de cu pumnii, asta cînd nu își ară­tau loviturile de genunchi sau prin ră­su­cire. Nici de această dată nu s-a decis un cîștigător și au primit pre­mii a­mîn­doi.

Lupte și trofee

Imediat după ce au coborît ka­ra­tiș­tii din ring a urcat Ionuț Iftimoaie, în­să nu pentru a lupta, ci pentru a tra­ge la sorți cîștigătorii unor vouchere în va­­loare de 100 de lei. Prima care a pri­mit premiul a fost Olimpia, o tînără mi­cu­ță și timidă. Aceasta a fost pusă de in­vitatul special să aleagă între pre­mi­u și un meci de trei minute cu el. Fa­ta a refuzat zîmbind oferta lup­tă­to­ru­lui, promițind însă să-l învingă cu al­tă ocazie.

S-au mai extras cîțiva cîștigători, If­ti­moaie încercînd după fiecare nu­mi­re să destindă publicul ne­răb­dă­tor să înceapă următorul meci. Aș­tep­tă­ri­le acestuia au fost însă deșarte pen­tru că, în loc de o luptă, aceștia l-au as­cul­tat pe Iulian Canaf, un fost concu­rent la emisiunea Vocea Ro­mâ­ni­ei, ca­re a interpretat cinci piese, co­ver-uri după cîntăreți celebri ca Lo­u­is Am­s­trong sau Elvis Presley. Sala a în­ce­put să se golească de îndată ce s-a a­nun­țat o nouă tragere la sorți, de­și to­ți cei care au plătit biletul se pu­te­au nu­mă­ra printre cîștigători.

După ce s-au dat toate premiile, s-a scăzut categoria de vîrstă și gre­u­ta­te, iar între corzi au început să lupte doi boxeri care abia și-au sărbătorit ma­joratul. Era tot ce aștepta publicul ca­re a început să-i ovaționeze. Încura­jați de acesta, dar mai ales de fetele din primele rînduri, cei doi tineri din ri­ng au uitat că e un meci demonstrativ și au luat lupta în serios. Două di­rec­te trec prin garda luptătorului din col­țul roșu urmate de alte trei lovituri la stomac. Adversarul său, echipat în al­bastru, a reușit un upercut șters ur­mat rapid de doi pumni. A fost ne­vo­ie de arbitru să-i dăscălească de cî­te­va ori pentru a mai liniști spiritele ce­lor doi războinici. Gongul de final i-a făcut însă ca cei doi băieți să se îm­bră­țișeze și să se felicite.

Cumpănă într-un picior

TaeKwonDo-ul (n.r.: artă marțială ca­racterizată prin lovituri de picior) a schimbat total ma­niera de luptă de pî­nă acum. În locul pum­nilor, în ring, zbu­rau pi­ci­oa­re. Pri­ma dată a căzut la po­dea luptătorul în albastru, acesta plon­jînd spectaculo­s după o lovitură re­gi­za­tă a lup­tă­to­ru­lui în roșu. Lupta s-a re­luat și după lo­vi­turi de picioare bi­ne țintite vine rîn­dul războinicului al­bas­tru să-și do­boa­re adversarul. O lovitu­ră prin ră­su­cire și acesta a ajuns la pămî­nt.

Au urmat în ring doi puști de nouă ani, discipoli ai a­celuiași stil de arte marțiale. Au încercau să se in­ti­mi­deze re­ciproc cu strigăte firave și lo­vituri ca­re nu își prea atingeau țin­ta, însă se ur­măreau și tatonau ca niște a­de­vărați lup­tători.

Seara s-a încheiat spectaculos cîn­d, fo­losind tot lovituri de picior, s-au spart plă­ci de rigips, cîte trei la fie­ca­re în­cer­ca­re, cocoțate la diferite înă­lți­mi. O du­­blă întoarcere cu lovitură deasu­pra ca­pului a distrus placa ținută de un alt lup­tător cît se poate de sus, iar alte do­uă balansări scurte de picior le-a fă­rî­mat pe celelalte două de la nivelul tru­­pului. Fericit publicul s-a îndreaptat ra­pid sp­re ieșire după ce nu mai era ni­mic de dezansambat cu piciorul. Doar doi băieți rotofei au rămas un pic în ur­mă. Erau con­vinși că s-ar fi descurcat mai bine în­tre corzi.