Moștenirea lăsată într-un teanc de „Opinii”

Puțini sînt cei care știu că există niște studenți care preferă în locul ieșirilor în club, plimbărilor liniștite în parc sau lenevitului la calculator, să stea închiși trei zile pe săptămînă într-o cămăruță aflată la baza Copoului, la etajul doi al Casei de Cultură a Studenților. Ei sînt „opiniștii” care își împart anii studenției între facultate și ediții de ziar. Ei sînt cei care își petrec nopțile scriind, iar zilele călătorind și vînînd subiecte pentru a spune adevărate „povești fără timbru”. În zilele de luni și miercuri gîndesc următorul număr de ziar, iar duminică de duminică dau cel mai greu examen, tipăritul unui nou număr al „Opiniei studențești”. Ei vin și apoi pleacă, cărînd după ei un bagaj de cunoștiințe și toca de absolvent, iar atunci cînd nu o să mai știm pe unde umblă și ce fac, o să îi găsim mereu acolo, în paginile vechi ale ziarelor din redacție așezate frumos, ediție peste ediție.

Ana-Maria BUCUR | Încă un număr și mă duc
Roxana GĂINĂ | Unde mai întîrzii?
Ancuța CIOCOIU | Cei mai frumoși ani ai mei
Elena GUȚANU | Mai am opinii
Adelina MEILIE | De mînă cu „Sugar Man”
Diana GAINA | Nisipuri mișcătoare
Doina SÎRBU | Cele două școli ale studenției