A fost vina mea

Pastila de după Niciun comentariu la A fost vina mea 31

Pentru o perioadă bună de timp am preferat să mă izolez de oameni, să îmi evit prietenii și să mă închid în casă, dar zilele trecute am avut un moment eu cu mine în care am pus pe masă toate problemele și am încercat să le rezolv. Prima și cea mai grea întrebare a fost: ești singură? A fost greu să răspund pentru că nu știam exact, însă după ceva timp am zis că nu sînt singură. Am o mînă de prieteni, am surori care mă fac să rîd cînd le spun că plîng și am o pisică care mă așteaptă lîngă ușă cînd ajung acasă. „Atunci de ce mă simt singură?”, a fost a doua întrebare la care am răspuns repede și clar: pentru că asta mi-am dorit. Am vrut să mă izolez, să mă gîndesc la cei pe care nu-i mai am aici, la cei care sînt plecați în străinătate, la cei care sînt lîngă mine de atîta timp și la cei care sînt și care nu ar trebui să fie.

Am realizat că eu sînt cea care a fugit de afecțiunea celor care voiau să îmi fie alături în momentele grele și că i-am îndepărtat de mine cînd aveam nevoie mai mare de ei, dar ei nu au renunțat la mine. Nu știu dacă din dragoste sau pur și simplu nu au vrut să accepte ideea ca eu să mă rup de ei. Au continuat să mă sune zilnic, să mă scoată din casă aproape cu forța, să mă amenințe cu bătaia dacă mai plîng. Unii din ei au venit să îmi explice că cei care mor nu se mai întorc, iar lacrimile, nervozitatea mea nu îi mai ajută cu nimic, iar eu nu am făcut decît să îmi fugăresc prietenii spunîndu-le că ei nu înțeleg nimic și să mă lase în pace. M-am comportat ca o scorpie și am mușcat fiecare mînă care voia să mă aline, însă, la un moment dat, mîinile s-au unit și m-au ținut pe loc pînă am încetat să mă mai agit. Apoi au început să mă îmbrățișeze și îmi dea atît de multă atenție pînă am căzut în genunchi. Au știut că atunci va fi momentul în care voi reuși să îmi pun gîndurile cap la cap și s-au îndepărtat pentru că prezența lor nu ar fi făcut altceva decît să mă influențeze într-un mod sau altul.

Totul s-a întîmplat pentru că eu nu am știut cum să gestionez totul și m-am lăsat copleșită de tot ce era în jurul meu, iar ca o lașă m-am ascuns de toți. Însă ei s-au adunat și au adus copilul pierdut înapoi în țarcul cald și ocrotitor.

Sursa foto

Autor:

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top