Nimeni nu știe să explice legile justiției din România, dar toată lumea încearcă

Guvernul României a aprobat lunea trecută, 15 octombrie, una dintre cele mai controversate Ordonanțe de Urgență din actualul mandat, ce are ca rol modificare legilor justiției. Acesta este ultimul pas într-un întortocheat efort al actualei coaliții de guvernare de a modifica cele trei legi ale justiției, cu scopul asumat de „implementare a directivelor europene în domeniul justiției”. Cele trei legi ale justiției au fost amplu contestate de opoziție, de corpurile profesionale ale magistraților și judecătorilor, de societatea civilă și de președintele Klaus Johannis, care a fost nevoit să promulge vineri, 12 octombrie, ultima dintre cele trei legi, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. „Spre deosebire de celelalte două legi deja promulgate, în lipsa unor dispoziții tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepții a legiuitorului privind accederea în profesie, respectiv încetarea activității de judecător sau procuror, aplicarea imediată a dispozițiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 riscă să pună în pericol stabilitatea și buna funcționare a sistemului judiciar prin blocarea activității instanțelor și parchetelor”, a transmis președintele într-un comunicat de presă.

Șopîrlele din ordonanță

Cea mai mare problemă a legii respective a fost și unul dintre motivele invocate în emiterea Ordonanței de Urgență nr. 92/2018 publicată marți, 16 octombrie, în Monitorul Oficial: pensionarea după 20 de ani de activitate a magistraților, indiferent de vîrsta lor, cu pensii mai mari decît salariile avute în activitate. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a invocat discuții la nivelul Comisiei Europene de la care se aștepta la un răspuns pozitiv pe inițiativa de modificare a legislației în domeniul justiției, și a justificat emiterea ordonanței. Dar a anunțat și o altă serie de măsuri care au fost puternic contestate, inclusiv de procurorul general, Augustin Lazăr. „Se mărește vechimea necesară în profesie în magistratură pentru cei care vor dobîndi funcţia de procuror general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT. Vechimea minimă acum este de 8 ani şi va fi de 15 ani. La Ministerul Justiției, cînd se fac acele interviuri, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat modelul CSM şi pe viitor respectivele interviuri vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesant”, a declarat Tudorel Toader într-o conferință de presă.

Dar pe lîngă amînarea intrării în vigoare a pensionării la 20 de ani a magistraților pînă la finalul anului 2019, ordonanța prevede și o serie de clauze de vechime de minimum 10 ani pentru a putea fi procuror la DNA sau DIICOT ce nu existau la angajarea actualilor oameni din sistem, săptămîna trecută fiind marcă de o dezbatere cu privire la aplicarea retroactivă sau nu a acesteia. A existat și unii oameni încă susțin că există riscul ca ea să se aplice retroactiv, iar procurorii din DNA sau DIICOT, care au intrat pe post în urma unui concurs, fără să existe condiția unei vechimi de minimum 10 ani, să fie nevoiți să plece acum. Cei care erau detașați, cîteva zeci, oricum s-au retras din activitatea de la structurile respective.

Pînă la tranșarea definitivă a subiectului a apărut o opinie vehementă a Comisiei de la Veneția care cere revizuirea atît a tuturor celor trei legi ale justiției, cît și a ordonanței emise de către Guvern. „Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să întreprindă o reevaluare generală a modificărilor aduse Codurilor penale, printr-o consultare cuprinzătoare și eficientă pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă care să beneficieze de un sprijin larg în cadrul societății românești, prin luarea în considerare a standardelor aplicabile și prin urmarea deciziilor Curții Constituționale”, se precizează într-un comunicat al Comisiei de la Viena, citat și de g4media.ro.

Și judecătorul Cristi Danileț arată într-o postare pe blog în care scoate în evidență toate neconcordanțele ordonanței faptul că aceasta nu poate intra în acest mod în vigoare deoarece se sesizează un conflict între Guvern și Parlament. Practic, Parlamentul a stabilit prin cele trei legi anumite măsuri, iar apoi Guvernul a venit prin Ordonanță de Urgență și a adus modificări. Acesta a dat și o serie de exemple concrete. „Pînă în octombrie 2018, ministrul propunea numirea și revocarea procurorilor șefi de secții ai PICCJ, DNA și DIICOT. În octombrie Parlamentul dă această putere secției de procurori a CSM, fără să mai fie implicat ministrul. Prin OUG de azi, ministrul reia puterile de a se implica în numirea și revocarea șefilor de secție, încălcînd astfel decizia Parlamentului”, a spus Cristi Danileț. Ba mai mult, președintele țării i-a solicitat ministrului Justiției să-și dea demisia, precizînd că și-a compromis definitiv credibilitatea. „Acesta este un nou episod dintr-un lung șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său”, a spus Klaus Iohannis într-un comunicat de presă.

Mingea a ajuns cu greu la Curtea Constituțională

Dat fiind faptul că în OUG 92/2018 au fost identificate mai multe prevederi care ar putea fi neconstituționale, USR și Parchetul General au dorit sesizarea Avocatului Poporului, unul dintre puținii care puteau înainta o solicitare de evaluare a constituționalității către Curtea Constituțională. Însă Victor Ciorbea și-a luat concediu două săptămîni, a plecat în SUA, și nu și-a delegat atribuțiile de sesizare a Curții Constituționale către niciunul dintre adjuncții săi. Membrii USR au mers chiar la sediul Avocatului Poporului a doua zi după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței fără a-l găsi pe acesta, în timp ce, contactat telefonic de cei de la Digi24, Victor Ciorbea a avut o reacție agresivă la adresa lor explicînd că și-a delegat atribuțiile.

În prezent, deși membrii Comisiei Juridice din Senat, membri ai PSD, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae, l-au atacat pe Tudorel Toader că a propus modificări pe care nu a venit să le discute în Parlament, iar ministrul Justiției a schimbat macazul, explicînd că prevederile considerate problematice din ordonanță nu se pot aplica retroactiv, una dintre instanțe, sesizînd riscul unui conflict (procurorul din dosar nu avea vechimea invocată în OUG 92/2018), a trimis o sesizare la Curtea Constituțională. Mingea se află acum în terenul lor, dar drumul pentru a lămuri situația modificărilor legislative din România e departe de a se fi încheiat.