Matematica bugetară

Singurele inflexiuni pe care le permite matematica sînt în partea ei su­perioară, acolo unde notele de 5 și 6 devin cel mai de preț bun al licea­nu­lui pe cale de a-și da Bacalau­reatul. Cînd vine vorba de adunare și scădere, de înmulțire și împărțire, treburile sînt destul de tranșante. Ai o sumă X de bani, ai de plătit Y oa­meni, iar salariul mediu este Z. Cînd Y înmulțit cu Z nu mai dă X, atunci opțiunile sînt doar două. Fie scazi leafa, fie dai oameni afară. Ceva trebuie să faci, pentru că spre deosebire de alte discipline, în matematică lucrurile nu se rezolvă de la sine niciodată.

Așa că scandalul iscat de aprobarea bugetului de stat și de posibila concediere a 100.000 de angajați era absolut inevitabil din punct de vedere matematic. Pentru că o scădere în masă a unor lefuri și așa mici nu însemna altceva decît mai multă mi­ze­rie pentru mai multă lume. Ceea ce trans­formă mirarea comentatorilor axați pe elementul de „surpriză” al acestui eveniment într-o observație cît se poate de stupidă. Pentru că le sca­pă exact elementul principal: acela că toată ceata celor care țipă că ră­mîn oameni fără locuri de muncă nu pricepe o simplă ecuație matematică de gradul întîi. Da, există probleme legate de protecția socială.

Da, acei oameni concediați vor trece prin niște drame. Da, cel mai probabil vor fi concediați cei care nu au pile. Dar niciunul dintre aceste argumente nu este unul matematic. Prin urmare, pre­siunea nu trebuie pusă pe Par­la­ment și pe Guvern, ci pe primari, pe pre­ședinții de consilii județene, pe fie­care ministru în mod individual, astfel încît procesul disponibilizării să fie unul corect. Sau cît mai corect.

Ceea ce îmi spune că acei 100.000 de mii de disponibilizați nu vor protesta prea mult este o altă observație. Moartea unui actor, presupusă a fi fost cauzată de gripă porcină a scos în stradă instantaneu mii de oameni panicați. Vestea concedierilor nu a făcut pe nimeni să meargă în fața Parlamentului și să se așeze cuminte într-o mișcare demo­cra­tică de protest. Ceea ce înseamnă că potențialii șomeri încă mai speră că nu își vor pierde postul. Adică nici ei nu prea au habar de matematica de care vorbeam la început. Astfel încît, judecînd din postura unuia care nu a fost niciodată bugetar, nu îmi rămîne decît să constat că dacă nu știi măcar o matematică elementară, poți rămîne peste noapte fără slujbă sau poți deveni penibil într-o clipă.

Răzvan VINTILESCU