Domnilor medici, pacienţii du­m­nea­voastră ce mai fac?

Spitalele din România au cumpărat în ul­timii ani dezinfectanţi a căror substanţă a­ct­i­vă era H2O. Conducerea unuia dintre cele mai mari spitale din ţară a declarat că s-au făcut peste 100 de operaţii într-o secţie pe uşa­ căreia nu intrase niciun pacient. Medici din mai multe spitale de psihiatrie de pe tot teri­toriul ţării şi-au transformat pacienţii în co­bai, testînd pe ei medicamente de care a­ceş­tia habar n-aveau. Patru membri ai echipajului SMURD Iaşi au murit în timpul unei mi­siuni. Aproape 80 de medici oncologi s-au­ plimbat prin India pe banii unei firme de me­dicamente şi apoi au recomandat propriilor pacienţi medicamente de care aceştia se pu­teau lipsi. Sînt doar cîteva dintre su­bi­e­cte­le care au îngălbenit sau înroşit, după caz, e­cra­nele televizoarelor doar în ultimele săp­tămîni.

În România sînt aproximativ 300 de me­dici oncologi. Conform pro­cu­rorilor, aproa­pe o treime din­tre ei şi-au făcut bagajele, şi-au lăsat jurămîntul lui Hipocrate a­ca­să­, dar şi-au luat familiile şi au mers în ex­cur­sie în India. Totul fără să scoată un ban din propriile buzu­na­re. Norocoşii medici au fost „sponsorizaţi” de o companie far­ma­ce­u­ti­că. Adevăratul preţ l-au plă­tit pacienţii, pen­tru că, deh, totul se plăteşte, nu? Astfel, pen­tru a mulţumi sponsorului, medicii n-au fă­cut decît să prescrie pacien­ţi­lor medicamen­te­ de care aceştia poate nici nu aveau ne­vo­ie. În topul cauzelor mortali­tă­ţii la români, cancerul ocupă unul din lo­cu­rile fruntaşe.

Numai cine nu a avut ocazia să vadă un astfel de pacient nu ştie ce înseamnă cu a­de­vă­rat această boală. E o luptă, atît pentru pacient, cît şi pentru cei din jurul lui. Tra­ta­men­tele sînt crîncene, mai ales cînd nu fun­c­ţio­nează. Terapia în cancer înseamnă un do­zaj special în funcţie de pacient, de par­ti­cu­la­rităţile lui. Nu-i dai medicamente aşa, du­pă ureche, pentru că te-a şpăguit o anumită firmă. Am scris mult despre pacienţi oncolo­gici, am vorbit cu ei, am văzut copii luptîndu-se cu boala asta. Întotdeauna am conside­rat că trebuie să fii un anume tip de me­dic pentru a rezista în specialitatea asta. Tre­buie să-ţi iubeşti cu adevărat meseria şi trebuie să te pui în pielea pacientului, poate mai mult decît în orice altă specialitate.

Pacientul cu cancer e unul de drum lung, în cazuri fericite. Supravieţuirea se măsoară la cinci ani (în cele mai multe tipuri de cancer). Dacă la cinci ani de la tratament pa­ci­entul e bine şi celulele canceroase au dis­pă­rut, abia atunci se poate considera vindecat. Me­dicii care au acceptat să ia bani pentru a prescrie anumite medicamente cum au a­na­li­zat toată treaba asta? Cîţi dintre ei s-au gîn­dit la cei rămaşi pe patul de spital cînd se plim­bau prin India? Eu n-am de unde să ştiu da­că medicamentele prescrise la „ru­gă­min­tea”­­ companiei farmaceutice care acum e a­cu­za­tă de dare de mită au ajutat sau nu pacienţii. Poate că erau eficiente. Dar poate că nu erau.­

Cei 77 de medici puşi sub acuzare a­veau,­ probabil, sute de pacienţi în grijă. Totul se în­tîmpla în 2012. Au trecut de atunci patru ani.­ Să-i întrebe cineva pe medicii respectivi ce fac­ acum pacienţii lor de atunci. Să-i aducă la a­ce­eaşi masă şi să le explice oamenilor de ce au făcut asta. Nu cred că închisoarea e o so­lu­ţie.­ Prin puşcării oricum se trezesc toţi că-s a­cademicieni, scriu zece cărţi în trei zile, îşi mai inventează cîte o boală şi te trezeşti cu ei înapoi în societate în cîteva luni. Practic e ca un concediu fără plată, dar în regim de all-inclusive. Adevărata pedeapsă ar fi întîlnirea cu proprii pacienţi. Sau cu rudele ce­lor­ care s-au prăpădit pentru că medicii au ales buzunarul în loc de suflet şi meserie. În acelaşi an în care medicii erau răsplătiţi cu ex­cursii de jumătate de milion de euro pentru prescrieri ilegale de medicamente, un tînăr înfiinţa aşa-numita reţea a citostaticelor. Cu ajutorul prietenilor, trimitea din Viena în ţa­ră­ medicamente fără de care pacienţii cu cancer­ ar fi murit.

Totul din banii lui, din donaţii, din­ favoruri făcute de cunoscuţi. Tînărul acela es­te acum ministrul Sănătăţii. Cei 77 de me­di­ci­­ oncologi sînt urmăriţi penal pentru luare de mită. Păstrăm prezumţia de nevinovăţie, fireşte, dar… Domnilor medici, pacienţii du­m­nea­voastră ce mai fac?

Text scris de jurnalist Amalia Dascălu.