Marea chermeză ad-hoc

Românii nu și-au uitat eroii. Marți, începînd cu prima oră a dimineții, cîteva mii de ieșeni și-au făcut apariția în Piața Unirii pentru a sărbători momentul în care a­cum 153 de ani, Alexandru Ioan Cu­za a pus la punct Unirea Prin­ci­patelor.

Ca în fiecare an, cei adunați în cen­trul orașului chefuiesc cu mu­zi­că populară, Daniela Con­du­ra­che, Mioara Velicu, Aurel Ta­maș și Maria Dragomiroiu con­cer­­tînd pe scena impovizată din fa­ța hotelului Traian. În timpul acesta, zeci de steaguri flutură prin aer, sub un soare care nu s-a speriat de cei cîțiva protestatari activi doar între cîntece. Peste tot un­de te uiți, vezi grupuri de persoane adunate împreună discutînd despre problemele pe care le duc zi cu zi. Fiecare dintre ei are cîte o po­­veste a lui și o altă viziunea a­su­pra a ceea ce înseamnă să fii patriot.

Tinerii de azi, patrioții de mîine

Pe scările de la hotel Unirea îl în­tîlnesc pe nea Grigore, un moș sub­­țirel, îmbrăcat cu o geacă de fîș gri prea largă, pantaloni de costum călcați la dungă și pantofi recent dați cu cremă neagră. La piept are prin­să cu acul un fel de medalie con­fecționată manual și îmi măr­tu­risește că nu a fost an în care a­ces­ta să lipsească de la omagiere „Am să vin și la anul, cît mă mai țin picioarele eu tot am să vin”. Nea Grigore îmi spune că cel mai ma­re regret al său este faptul că de la an la an, tot mai puțini tineri recunosc cu adevărat importanța a­cestui eveniment. „Păi, peste cîțiva ani cînd noi nu vom mai fi, ci­ne or să mai iasă în stradă să săr­bă­torească dacă nu voi?” Încerc să-i explic că absența tinerilor poa­te fi cauzată de vremurile în ca­re trăim, și nici muzica populară nu prea contribuie în acest de­mers. Iar pe de altă parte, întot­dea­­una o să fie seniori pregătiți să ne amintească de trecut. Nu apuc să termin, că bătrînul îmi răspunde obrăzniciei: „Păi și noi cînd eram a­șa ca voi treceam printr-o pe­rioa­dă de schimbare. Întotdeauna or să existe astfel de perioade. Asta nu e o scuză”.

La cîțiva pași de noi, un pri­chin­del încearcă să prindă porum­be­­ii care de dimineață au făcut rai­duri circulare. În urma sa, mama îl stri­gă îngrijorată pentru a-l da la o parte din drum în timp ce lumea pornește în convoaie spre strada Lă­pușneanu. Se pare că au des­chis la fasole și cîrnăciori.

Iulian BÎRZOI