Cinci pași simpli
Pastila de după 22 februarie 2011 Niciun comentariu la Cinci pași simpli 2Nu sîntem niciodată responsabili sau vinovați pentru ce ni se întîmplă, chiar dacă recunoaștem și noi uneori că sîntem răi, țigani, hoți, leneși, prostănaci.
Pentru toate acestea avem un țap ispășitor, grăsun și ferchezuit – persoană însemnată, nu spun cine, pe care îl scuipăm cu nesaț în creștet dimineața, la prînz și seara. Și cum situațiile arzătoare cer soluții scurte și cuprinzătoare, o revoluție ar prinde bine. Iată propunerile mele:
– Șterge-ți mucii și învață să folosești cu încredere pasta de dinți. Nu îți vine să plîngi cînd nu te vezi în topul celor mai curăței europeni?
– Nu uita: cum îți așterni, așa vei dormi, deci nu te culca pe o ureche, pentru că, oricît de șmecher ai fi, tot riști să te trezești amorțit sau mai obosit.
– Nu mai fi trist, naiv și dezarmat. Nu e de ajuns ca „prost să fii, noroc să ai”. Trebuie să știi și ce poți face cu el, iar din pară mălăiață nici terci nu-ți mai iese.
– Nu arunca mîța moartă în curtea vecinului. Într-o zi, mirosul va pătrunde și la tine în sufragerie.
– Și crede-mă pe cuvînt: viață „roză” și ochi „albaștrii” n-ai să vezi.
* Avînd în vedere că este sezonul promoțiilor, se cere și o notă explicativă, despre ce înseamnă să fii: ȘMÉCHER, -ă, șmecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care știe să iasă din încurcături, pe care nu-l poți păcăli; abil; isteț, dezghețat; șiret, șarlatan. – Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat”. Nu sîntem.
Elena GHERASIM









Adaugă un comentariu