Manifestul celor necurați
Pastila de după 23 octombrie 2012 Niciun comentariu la Manifestul celor necurați 0Am fost acuzați de atîtea ori că sîntem proști încît am început să o credem. Adevărul este însă că sîntem moi și slabi. Mișcarea studențească din România se rezumă astăzi doar la aderarea la organizații fără nici cea mai mică direcție. Proiecte, strîngeri de fonduri, baluri, petreceri, toate bune, frumoase, poate și utile sau cu siguranță caritabile. Însă, din punct de vedere al impactului asupra societății în care trăim, activitățile acestor asociații, ligi și ONG-uri sînt, din păcate, degeaba. Iar cele care mai mișcă sînt mînate din spate de ațe politice atît de încîlcite încît ni se pare normal felul în care liderii marilor organizații studențești naționale ajung să fie înrolați în partide politice din momentul în care își agață diplomele-n cui.
Dar a fost o vreme, a studenției părinților noștri, cînd aceștia, membrii de partid sau nu, șoimi ai patriei sau pioneri, își aruncau adidașii cu șireturile încîlcite pe copacii din campusuri pentru a protesta. O vreme în care aceștia ieșeau în stradă nu doar pentru drepturile lor, nu pentru burse, locuri bugetate sau apă caldă în cămine, ci pentru drepturile tuturor românilor. Iar o altă generație de studenți, ceva mai tînără, a murit în piața publică pentru ca noi astăzi să pictăm trotuare cu creta pentru a promova lupta împotriva încălzirii globale. Sau să trimitem zece mii de origami în Japonia pentru a-i consola pe oamenii care au pierdut totul în urma unui tsunami.
Cu o zestre atît de încărcată în spinare, nu putem decît să ne resemnăm cu gîndul că da, sîntem slabi, foarte slabi. În toată globalizarea care ne înconjoară sîntem mai preocupați să plecăm cu primul tren Erasmus, să facem schimburi interculturale, decît să stăm acasă și să încercăm să ne-apărăm cultura și valorile pentru care alții s-au zbătut. Mi-ar plăcea să cred că dacă în locul nostru, astăzi, ar fi părinții noștri, nu s-ar lăsa supți de vîltoarea Internetului, nu li s-ar lipi degetele de tablete, nu s-ar rătăci prin Europa și ar lupta pentru ca studențimea să vorbească, din nou, în numele celor vitregiți și nedreptățiți în țara aceasta.
Cătălin HOPULELE









Adaugă un comentariu