Dr. Raed Arafat, despre paradoxul amînării în medicina de urgență

„De ce este atît de greu să faci ceva despre care știi că este un lucru bun?”, ne-a întrebat dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Mulți dintre tinerii care-au umplut Aula Bibliotecii Centrale Universitare n-au știut în ce amintiri să răscolească pentru a-i răspunde. Însă cel care-a adus în Romînia modelul SMURD s-a gîndit, în tot acest răstimp, la tot ce a stat în drumul spre înființarea lui și, mai ales, con­vin­gerea celor de bunăvoința cărora depindea acest lucru că el re­prez­in­tă un pas înainte. Studentul Arafat, căci în mintea lui a răsărit convingerea că există loc de schimbare, l-a avut alături pe profesorul său de chirurgie, Aurel Kaufmann, de la Facultatea de Medicină din Cluj-Na­poca. „El m-a numit președintele cercului științific studențesc din Cluj și mi-a spus că eu voi ține cursul final al propriilor mei colegi. și tot el m-a avertizat, în anul al III-lea, că «numele tău este Arafat și e deosebit de important ce faci»”, și-a amintit medicul.

Sub amenințarea prejudecăților și-a îndoielilor prefăcute în piedici.Așa a început „proiectul scoțian al SMURD-ului” și a continuat astfel chiar și după apariția lui. Modelul inițial al serviciului gîndit de dr. Arafat era menit să ducă, cît mai repede posibil, un sprijin medical lîngă bolnav sau rănit. La începutul anilor ’90, după ce se specializase în anesteziologie la Tîrgu Mureș, medicul a ajutat la crearea unui prototip al serviciului mobil de urgență. Însă o anumită doză de extremism s-a perpetuat. „Nu atingeți nici un pacient pînă nu îl vede un specialist, pentru că sunteți cetățean străin”, i se spunea.

Astăzi, dr. Raed Arafat ne-a întrebat ce-am fi făcut. În condițiile în care parteneriatul dorit cu Crucea Roșie a căzut la scurt timp după ce președintele la nivel național al organizației de atunci l-a refuzat, iar directorul Direcției Sanitare Române era împotriva demersurilor lui, acesta a încercat legarea serviciului medical de urgență de pompieri. „90% din oameni ar fi renunțat din 1991. Dar așa România n-ar fi cu­noscut sistemul de descarcerare în 19930”. Dr. Raed Arafat a povestit parcursul lucrurilor care au construit actualul SMURD ca pe o biografie. După mai bine de o oră în care am înțeles, așa cum spune și titlul conferinței, unde a fost și unde este Romînia în ceea ce privește medicina de urgență, am ajuns la concluzia proverbului pe care ni l-a strecurat, în discuții, invitatul. Cînd vrei să faci o schimbare reală, în medicină mai mult decît oriunde „ e mai bine să ceri iertare pentru un lucru decît să ceri permisiunea de-al face”.