Trei drumeți și-un fotograf, Alternativa Urbană

Asociația Alternativa Urbană organizează, de patru ani încoace, trasee pentru cei care caută o altă modalitate de a-și petrece weekendul. Prin evenimente pe Facebook, aproximativ 20-30 de oameni se adună și ies din oraș pentru un weekend în care pot să vadă obiective turistice, animale sălbatice, să își construiască un adăpost sau un vas de lut folosind metode primitive. În ultimul an, tot mai multe companii au început să își trimită angajații în excursii de teambuilding cu tinerii din asociație.

Acum vreo cinci ani, trei băieți și-au propus să răspîndească în tot Iașul pasiunea lor pentru drumeții și pentru ieșiri în natură – „după o bere-două-trei”, după cum își amintește Liviu Battlay, unul dintre băieții cu pricina. El, alături de Luca Andrei și de Alin Iordan au dezvoltat ideea și au început demersurile pentru a o transforma în realitate. În primul rînd, au căutat un nume care să rezoneze cu ceea ce voiau să facă, adică să ofere orășenilor o metodă alternativă de a petrece weekendul, alta decît cluburile sau barurile.

Prima ieșire oficială cu Asociația Alternativa Urbană au avut-o la începutul lui 2016, în plină iarnă. Atunci, celor trei tineri li s-a alăturat Ștefan Pascal, care, la întoarcere, fiind fotograf, s-a oferit să îi ajute cu imaginile, să facă poze, să filmeze excursiile viitoare. Așa și-a cîștigat porecla de „pozograf” și s-a alăturat asociației. Deși la început mergeau doar ei patru, acum, într-al patrulea an de activitate, se adună aproximativ 20-30 de participanți în urma evenimentelor create pe Facebook. O parte dintre aceștia n-au urcat niciodată pe munte – „vin și studenți, vin și avocați”, spune Liviu, explicînd faptul că diferențele de meserie sau de mediu nu contează „după prima pantă urcată, cînd unii aproape că se dau bătuți”.

Campingul cu gard de nuiele

Traseele sînt organizate în diferite zone, unele în jurul Iașului, altele mai departe, în Călimani sau chiar în Dobrogea, în munții Măcin. În urma colaborării cu Direcția Silvică Iași, au reușit să amenajeze un spațiu de campare în apropiere de comuna Dobrovăț, județul Iași. Delimitat printr-un gard de nuiele care să țină animalele sălbatice la distanță de mîncare, dotat cu mese și vetre înconjurate de buturugi numai bune pentru povestit la focul de tabără, „campingul” Alternativei Urbane e locul în care se opresc participanții din excursiile de două zile organizate prin pădurile și satele din apropiere.

„Odată am făcut o ieșire cu părinți și copii”, începe Liviu să povestească. Numai că în acel weekend s-a anunțat cod galben de furtuni, așa că a sunat participanții pentru a vedea dacă să vadă dacă anulează sau nu excursia. „Ăștia mici așteaptă, vor să meargă”, au spus părinții, cedînd insistențelor copiilor. Prima zi a trecut fără niciun strop de ploaie, însă seara lucrurile s-au schimbat – „pe la șapte-opt seara a început vijelia”, spune Liviu. Nici băieții din asociație, nici părinții n-au închis un ochi toată noaptea, pentru a fi treji în caz că ar fi fost inundate corturile, însă copiii au dormit fără probleme. „Dimineața erau mai energici decît cu o zi înainte, săreau prin bălți, iar noi eram chiauni”, rîde tînărul amintindu-și situația.

În ziua de dinainte, Liviu observase un șarpe care se strecurase sub un cort, așa că a avertizat părinții să-și țină copiii la distanță pînă avea să afle ce fel de șarpe era. După ce l-a prins, copiii s-au repezit să-l vadă, să-l atingă – „junior, vino la mama”, își striga o mamă fiul, avînd grijă să nu se apropie de locul unde era șarpele. „Nu, mama, vreau la șarpe”, răspundea micuțul, fără să-și ia ochii de la reptilă. Copiii au plecat acasă cu arcuri făcute din lemn de alun și dintr-unul din cele șapte fire din interiorul unei bucăți de paracord, însă pentru adulții care vor să exerseze tirul sînt arcuri profesionale cumpărate.

Traseele din jurul Iașului sînt concepute în așa fel încît să cuprindă mai multe obiective turistice în dreptul cărora participanții să poată lua o pauză și să asculte o poveste despre locul din fața lor. Printre acestea se numără vila de vînătoare a lui Nicolae Ceaușescu, mănăstirea Dobrovăț sau Poiana cu Schit – „dacă ar fi o simplă plimbare de 30 km, ai ajunge acasă rupt, știind că ai făcut mișcare, dar nu te-ai mai întoarce a doua oară. Cu o poveste e altă treabă, vrei să auzi mai multe”, explică Liviu „strategia de marketing”.

Calea Lactee de pe imaș

Însă Asociația Alternativa Urbană nu organizează numai trasee, ci și alte activități, cum ar fi sesiuni de teambuilding sau ateliere de bushcrafting, adică de obiecte realizate prin metode primitive, în pădure. Astfel, participanții la ateliere pot învăța să facă vase de lut sau, din cenușa de la foc și din grăsimea rămasă de la gătit pot obține săpun – „dacă adaugi și puțină mentă e perfect pentru pădure”, zice nonșalant Liviu.

Înainte de a organiza un traseu, băieții merg în recunoaștere, fără participanți. Într-unul dintre aceste trasee de recunoaștere, pe un munte, au auzit un tunet, dar nicăieri de jur-împrejur nu se vedea vreun nor, iar zilele de dinainte fuseseră caniculare. Apoi au ajuns într-o porțiune mai înaltă, de unde au văzut piscul înnegrit. „Vedeam ploaia cum se deplasa spre noi, dar nu era ploaie – era gheață”, spune Liviu, rememorînd momentul. Au fugit spre un drum în lucru, lîngă care se găsea un tub de canalizare din beton în care s-au adăpostit. După o vreme, au plecat spre mașini, însă ploaia cu gheață a început din nou. „Pișca rău de tot”, rîde Liviu, masîndu-și umărul.

Într-una dintre ieșiri, băieții campaseră pe un platou, unde nu erau copaci care să le blocheze vederea asupra cerului. „Simțeam frigul cum îmi intra în oase, dar nu voiam să mă mișc, să pierd acel moment”, își amintește tînărul – „cerul senin și Calea Lactee cum n-am mai văzut-o niciodată”.

sursă foto: Ștefan Pascal