Sătenii din Moșna juchesc urnele

În comuna Moșna femeile fac politică. Bărbații privesc timizi de după poartă, iar țațele își potrivesc baticul și ies la sfat.
E forfotă. Oamenii au ieșit de la biserică, iar ulița e plină. Se adună în grupulețe și șușotesc. Mai fac semne spre afi­șe­le lipite pe panoul din fața pri­mă­riei. Nu sînt mulțumiți de prezența lui Iohannis acolo. Tinerii îi vin în apărare. Ei nu se gîndesc la pen­sii, ci la viitorul copiilor lor, de aceea sînt de partea ACL-ului.

Sprijinită într-un baston șubred, Ecaterina Ignat, abia trecută de 60 de ani, e revoltată „Băsescu trebuie juchit! Noi pe Ponta îl vrem!”, spune apăsat femeia, supărată de banii puțini pe care îi primește de la stat. Mînată de dorința unei pensii, vede în can­didat un om venit din rîndurile lor, credincios, care a cu­nos­cut și binele, dar și răul. După alegerile din pri­mul tur, susținătorii partidului de stînga deja nu își mai fac griji. Îl și văd la conducerea țării, înde­pli­nind tot ce­ea ce și-a propus. „Avem încredere în el pentru că se lasă con­dus de popor, îl ascultă”, con­ti­nuă prietena femeii, Me­la­nia Vîrnă, prinsă și ea de focul dreptății. Îl critică pe Bă­ses­cu „mie îmi vine să plîng cît a ajutat Becali. Hoțomanu’ de Băsescu l-a băgat în pușcărie”, mai spune mătușa, care l-ar fi vo­tat pe Gigi, dacă patronul nu se afla după gratii.

Lîngă noi se apropie un cuplu de bătrînei, cu pri­viri curioase și hotărîte. Soț și soție, aprobîndu-se unul pe altul, el, ceva mai serios, ea, cu o privire blîn­dă, își amintesc de comunism și îi duc dorul: „Eu vreau ca băieții (tinerii) să aibă serviciu. Dacă nu ai nimic, vii pe stradă și te bați. Așa era pe vremea lui Ceaușescu. Dacă te găseau pe stradă la ora 20.00 erai întrebat de ce nu muncești”, își amintesc ei, zicîndu-mi apoi că sînt de partea lui Ponta, „Președintele care unește”. Pe Băsescu nu-l vor și nici înainte nu l-au vrut, dar au trebuit să se supună majorității. „Legea lui Băsescu nu a fost bună de­loc”, continuă soțul, cu toată speranța în Ponta, care clădește în ochii lui un viitor demn de ceea ce își dorea. Cu toate acestea, nu cere prea mult. E mul­țu­mit cu oricît și pare dispus să aștepte cît va trebui și va putea „Noi sîntem bucuroși cu cît avem. Cînd o să aibă o să ne dea.”

La europarlamentarele din mai, în Moșna, pe cînd primarul Georgel Popa făcea parte din PNL, PSD-ul a pierdut alegerile cu 28%. După trecerea acestuia în partidul lui Ponta, PSD-ul a cîștigat cu 70%. Sătenii ridică din umeri, ori­cum ei votează cu dom’ primar: „Unde se duce el mergem și noi”, spun în cor, ferindu-se din drum cînd pe lîngă noi trece Duster-ul primarului.
Nu rămîne pic de praf în urmă, străzile sînt asfaltate de mult cu bani de la Uniunea Eu­rope­ană. Nimeni nu are nimic de spus împotriva lui Georgel Po­pa. Se poartă exemplar și caută să gospodărească localita­tea. De fapt, satul pare condus de trei oameni „un doctor, un po­pă și-un primar. Atît avem bun în Moșna”, spune o femeie uitîndu-se după mașina care abia a trecut.

Ancuța CIOCOIU