Profesorii IT pun în mișcare cursorul în educație

Nu țipă la televizor că vor salarii mai mari, deși ar fi cei mai îndreptățiți s-o facă. Nu vin în fața studenților să dicteze de pe cursuri îngălbenite. Nici n-ar avea cum pentru că acele hîrtii sînt de aceeași vîrstă cu ei. Nu țin studenții în pauze, ci studenții îi țin pe ei la taclale după ce se termină cele două ore de studiu. Nu dau doi bani pe apelativul de „domnule” în fața titlului de „profesor”, deși sunt primii care își merită respectul. Universitatea lor nu are ziduri, iar timpul nu se limitează la cele cîteva ore în care stau în fața tinerilor în amfiteatre. Monica Dobrea, Dan Dobrea si Valy Greavu au ales să fie profesori cu toate ca ar fi putut să-și găsească un loc de muncă oriunde în lume. Ei sînt profesorii bloggeri, cu pagină de Facebook, deloc străini de Messenger, obișnuiții concursurilor de IT, cărora studenții nu se mai satură să le dea Like.

Există profesori tineri din u­ni­ver­sitățile ieșene care îi adună pe studenți la proiecte și pun Ro­mâ­ni­a pe hartă la competițiile inter­na­­ționale. Dan Dobrea, conferen­ți­ar la Facultatea de Electronică, Te­lecomunicații și Tehnologia In­formației a coordonat în acest an e­chipa formată din Iuliana Vâl­cea și Monica Dobrea, care a cîștigat lo­­cul al treilea la categoria Em­be­dded Design din cadrul compe­ti­ți­ei organizate de Microsoft – I­ma­gine Cup. Și Monica Dobrea, soția sa, predă la aceeași facultate. Valy Greavu este lector la Fa­cul­tatea de Economie și Ad­mi­nis­tra­rea Afacerilor (FEAA) și de ani buni este mentorul mai multor ti­neri care au participat la aceeași com­petiție faimoasă de IT. El în­suși a cîștigat această competiție în ur­mă cu cîțiva ani. La New York a făcut parte din juriu la categoria IT Challenge.

Cu toate că au primit oferte să plece din țară, să cîștige de trei ori mai mult și să poată face cercetare la cel mai înalt nivel, au refuzat. Dacă la cursuri nu pot să pună pauză la gîndire, cînd a trebuit să-și aleagă locul de muncă, au făcut-o cu inima. „Cînd mă trezesc di­mi­nea­ța îmi zic: Iei, iar merg la fa­cul­­tate! Îmi place așa de mult, mă simt ca un copil care merge la joa­că”, povestește Dan Dobrea des­pre pa­siunea lui. La fel de în­flă­că­rat vor­bește și despre hotărîrea de a ră­mîne în țară. Nu vrea să lase Ro­mâ­nia în restanțe așa ușor.

Jocurile olimpice în informatică

Pe masă sînt cîteva fructe pentru micul dejun și pe noptieră pa­ha­re cu cafea. Iuliana, și ea ab­sol­ventă a Universitatii Tehnice din Iași, și Monica n-au dormit decît două ore, timp în care Dan a mai testat roboțelul. E nevoie să te uiți pe geam și să vezi mirajul Times Square-ului. N-au văzut din New York decît cîteva cadre, de pe gea­mul autobuzului, în drumul dinspre aeroport. Cele două tinere sînt ca spor­tivii în cantonament. Nu au avut timp să hoinărească prin orașul ca­re nu doarme niciodată, dar s-au con­format și nici nu s-au gîndit la somn.

Au o misiune importantă: să le a­rate celor din juriu că „roboțelul lor”, așa cum îl umanizează Mo­ni­ca, este numai bun de folosit în in­dus­­trie. Siguranța la volan ar pu­tea că­păta o altă definiție după ce aplicația echipei Endeavour Design va fi implementată.

Auto-Robotul lor pur și simplu învață izbindu-se de obiecte ca­re este itinerariul sigur de urmat și apoi reușește, cu ajutorul senzorilor, să evite orice obstacol. „În mo­mentul în care cineva a adormit la volan, de exemplu, și după ce a fost atenționat prin comandă vo­ca­lă, dar nu a reacționat, robotul pre­ia comanda și găsește soluția cea mai bună pentru a evita colizi­u­nea”, explică Dan Dobrea.

La probele prin care trebuie să-și prezinte proiectul, să facă demonstrații cum funcționează robotul și apoi să răspundă unei sesiuni de în­trebări, cele două tinere au fo­lo­sit eleganța și măiestria cu care gim­nas­tele cuceresc podiumul. „Lu­crez împreună cu Dan cam de doi ani la acest concept – iar partea hard, ro­bo­țelul în sine, l-a realizat Iuliana. Robotul poate fi aplicat în mai mul­te domenii. De exemplu, cînd a fost cutremurul din Japonia și exista pericolul unei explozii la Fuku­shi­ma, s-a pus problema să fie tri­mis în interior un robot, dar se pu­tea lovi de lucruri și dezastrul ar fi fost mai mare. Aici ar fi putut func­ționa robotul nostru”, explică Monica.

Pasiunea pentru cercetare le-a adus pe fete în finală. Invenția lor se poate ramifica pe lîngă industria auto, și la scaunele inteligente, sistemele robotice din misiunile spa­ți­ale sau din misiunile de salvare. Pentru perfecționarea acestuia, mai au de lucrat, dar nici lumea nu a fost creată într-o zi.

Cinci runde pînă la knock out

9 iulie, ora 9.30. Într-o sală mi­că, cu juriul deja pregătit și cu cro­no­metrul gata să pornească, șase con­curenți s-au așezat deja fiecare în colțul lui, în fața unui calculator. Stă să înceapă una dintre cele mai dure secțiuni din concurs: IT Challenge. Ionuț Sinescu re­pre­zin­tă Universitatea „Alexan­dru Ioan Cuza” din Iași, unde este mas­terand la Sisteme In­for­ma­țio­nale pentru Afaceri.

Sarcina cu care trebuie să-i facă knock-out pe ceilalți cinci candidați este crearea întregii infrastruc­turi informaționale a unei fundații. Totul în doar 24 de ore, non stop, muncă ce în mod normal s-ar fi întins pe mai mult de o lună. Ca înaintea unui meci de box, acesta primește ultimele sfaturi și încurajări. De cînd pornește cro­no­me­trul, are voie să se întrețină doar cu ener­gizant. Unii adorm pe tasta­tu­ră, alții merg la masă și fac totul în ultimele ore, iar cei mai mulți în­lem­nesc pe scaune.

Ionuț e obișnuit însă cu nopțile nedormite. Pe lîngă masterat, mai are și două joburi. E trecut de prînz, deja a scăpat cu bine de prima run­dă și a luat toate cele zece puncte. Greul abia începe. Din cînd în cînd, o sirenă cu lumină roșie îi trezește. Au primit mncare la pachet, tot ce trebuie să facă este să creeze.

Valy Greavu a făcut la New York un record de aproape trei zi­le nedormite. Cît îi supraveghează pe concurenți, mai aruncă două-trei vorbe pe blogul său, să-i țină la curent pe cei de-acasă.

A doua zi dimineață se simte de­ja povara oboselii și a concentrării. Ochii i s-au înroșit de parcă participanții abia ar fi ieșit din are­nă. Mai sînt zece minute și Ionuț s-a oprit din lucru. „Nu mai am timp să mai fac ceva acum”, spune tînărul, beat de somn.

„Vara trecută nu știam nimic despre Imagine Cup, dar mi-am dorit să particip că să demonstrez că pot. Colegii mei de la master nu credeau că un băiat care a terminat FEAA poate să fie priceput la programare, baze de date și rețele”, spune Ionuț cu hotărîre. Siguranța de sine are și o explicație: este prin­tre primii șase cei mai tari concu­renți de la Imagine Cup.

Și Valy Greavu l-a ajutat să des­copere că poate mai mult și cînd a trebuit, a știut și să-l învețe să se relaxeze. De altfel, rîsul lui e mai mult decît molipsitor. Poate și asta îl face atît de iubit de studenții săi. În acest an, a primit din partea lor titlul de „Profesor Bologna”.

***

Imagine Cup, competiția care-i trece pe studenți în divizia A

Microsoft organizează în fie­care an competiția Imagine Cup. Înscrierile au început deja pentru con­cursul din acest an, iar cei ca­re sînt siguri că au dezvol­tat a­plica­ția potrivită care să schim­be lumea, pot deja să se înscrie în com­petiție pe site-ul imagine­cup.com.

Vara viitoare, finala se va ți­ne la Sydney, așa că măcar o ex­cursie pînă în capitala austra­li­a­nă poate fi o motivație sufici­en­tă. Pro­bele pentru care se pot în­scrie sînt Software Design, Game De­sign: Xbox/Windows, Game De­sign: Windows Phone sau IT Cha­llenge.

România a venit acasă cu pre­­mii pe măsură. Echipa MNA, for­­­mată din Ciprian Maxim și Răz­­­van Diaconu, a concurat la sec­­țiu­nea Digital Media și a ob­ți­nut locul întîi. Ionuț Sinescu s-a cla­sat printre primii șase din lu­me la Digital Media, la fel și e­chipa Simplex, de la Univer­si­ta­tea „Ba­beș-Bolyai” din Cluj-Na­­­po­ca. La competiție au parti­ci­pat echi­pe din 183 de țări.

Andreea ARCHIP