O campanie electorala necomestibila

In Podu’ Iloaiei e campanie de-adevaratelea. Iar asta se vede pe strada care duce la gara, unde afisele si pliantele au ingrosat rindul de gunoaie de pe linga drum. Nu e afis care sa nu fi suportat insistenta unei unghii. Doar Cristian Adomnitei zimbeste triumfator de sub ridurile de scotch. Asezat la inaltime, afisele lui albastrui sint bine ancorate de jur imprejurul stilpului. Din cele ale PD-L-ului au ramas doar partile cu “Voteaza!”, pentru ca pe Lucian Flaiser si asa oamenii il stiu. Cel putin el asa sustinea in capul afisului, inainte sa fie jupit: “Pe Flaiser il cunosti!”

De o saptamina de cind a inceput campania, pe oameni nu i-a multumit mai nimic. “S-au plimbat din casa in casa, dar inca nu ne-au dat mare lucru. Niste plase, niste pixuri cu carnetele, calendare si… A, da, doamna din Pascani ne-a dat si niste castroane”, povesteste o vinzatoare, cintarind o lingura de bulion pentru o clienta. “Vezi cit sintem de saraci, oamenii nu isi permit sa cumpere tot borcanul de bulion, asa ca vind la lingura. Nu de hirtii de’alea lucioase avem noi nevoie”, continua ea. Tiganii au fost o parere mai norocosi, pe la ei Narciza Nedelcu, “doamna de la Pascani”, a uitat si niste lighene. Insa cele doua cuvinte care le plac lor cel mai mult, nu le-au auzit. “Ajutor social” inca nu le-a dat nimeni.

In oras, Cristian Adomnitei zimbeste tot mai des de sub adapostul vitrinelor sau al gratiilor. Nici de aici nu-l jupeste nimeni. Daca nu e pe garduri sau pe stilpuri, e cocotat la etaje, desfigurat de vint. Pe la usi a colindat si el, dar doar impartind invitatii pentru concertul achitat din propriul portofel. Pe esplanada din Podu Iloaiei au cintat pe 2 noiembrie “Fara zahar” si Laura Lavric, iar oamenii au venit, “ca daca e pe gratis, trebuia sa mergem, poate dadea ceva acolo”, zice unul dintre ei. Dar au capatat tot pliante si materiale de propaganda. “Cam slabut, deocamdata”, isi spun cu totii, asteptind in continuare pomana electorala binemeritata. “Io il votez pe al’ de va da mai mult”, conchide un batrin. Insa tot mai multe scrisori de la politicieni cu “Draga prietene” sau “Dragul meu iesean” nu-l vor multumi si nici calendarele si pixurile, “ca eu nu votez cu pixul”, zice el. Promisiunile electorale nici atit. Doar ce e comestibil mai are trecere la votul lui.

Laura BABAN