Seara de studenție a personajelor de basm

Sala Pașilor Pierduți a Uni­ver­sității „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași s-a transformat în tărîm de basm. O sumedenie de perso­naje în costume, care mai colo­ra­te, care înfricoșătoare sau amu­zan­te, și-au dat întîlnire la cea de-a XI-a ediţie a Balului Mascat Francofon, cu tema „Cupluri celebre”.

La intrare, cîteva domnițe în rochii de epocă ne urează bun ve­nit și ne îndrumă spre gar­de­ro­bă. Printre zecile de deghizări a­tent confecționate se văd și cele fă­cute în grabă dintr-un cearșaf și cîteva bolduri, iar printre ei se află cei care nu poartă nici o mas­că. Aceștia însă aleg să se retragă pe margine și să privească la furnicarul de personaje din filme și povești. Timiditatea le dispare și lor de îndată ce își cum­pă­ră, pen­tru cîțiva lei, cîte o mască desenată și împodobită cu pene și mărgele de tinerii din Aso­cia­ţia Studenţilor Francofoni din Iaşi (ASFI) și devin și ei parte din amalgamul de arătări.

Pași de dans din epoca de piatră

Dacă seara începe ceva mai cuminte, iar costumele nu sînt prea îndrăznețe, lucrurile se schim­­bă imediat ce apare Fred din Fa­mi­lia Flinstone. O draperie pic­ta­tă cu tempera pe post de robă, o cravată dintr-o bucată de ma­te­rial albastru și o bîtă confec­țio­na­tă din carton îi sînt suficiente tînărului student pentru a-și in­tra în rol. Doar vîntul îi mai suflă pe sub costumația subțire în timp ce încearcă să facă două-trei po­ze cu admiratoarele.

De la cearșaful care părea că vrea să zboare de pe Fred și să-l lase în costumul lui Adam ne ia ochii trupa de dans a fran­co­fo­ni­lor, care începe să plutească în pași de vals. Momentul se ter­mi­nă însă rapid, căci domnițele și craii au dansat doar pe o singură melodie.

Dracula care sperie copiii

Un căpitan Jack Sparrow, mai înalt cu un cap decît toți cei pre­zenți, cu un costum multicolor, po­trivit mai curînd pentru un hi­piot, cu ochelari de soare și cî­te­va șiraguri de mărgele, vrea să demonstreze că nici lui muzica nu îi este străină. De aceea mai invită la dans cîte o fată dintre cele care pînă atunci doar pri­veau curioase la promenada din sală și nu acceptă niciun refuz, chiar dacă unele dintre domnișoare încearcă să se piardă în mulțime.

Cîțiva copii, veniți împreună cu părinții, arată însă că ei sînt mai neastîmpărați decît ceata de mascați. Aleargă printre stu­denți, se împing și rîd, sărind pe ritmurile melodiilor ce umplu sala. Se liniștesc abia atunci cînd contele Dracula apare, pășind lent printre muritori, și se as­cund rapid după picioarele pă­rin­ților lor. Spaima le trece însă de îndată ce doi minioni galbeni, cu costumele lor imense, trec cu greu de ușile străjuite de lei. Cu toate că frica le-a dispărut, pă­rin­ții îi îndeamnă spre casă de îndată ce ceasul anunță ora 23.00. Doar studenții au mai ră­mas, ur­mînd să-și mai etaleze încă o da­tă costumele mai tîrziu, la balul mai puțin serios, din The Aca­de­my Pub.