De ziua Europei se cîntă și se dansează românește

„Spectacolul ăsta va fi grozav de frumos”, spune femeia subțirică, cu părul grizonat, îndreptîndu-se spre ușile sălii Gaudeamus. Cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului organizat de către cei de la FEstudIS, încăperea se umple de oameni, de la copiii mici care fug după părinții lor, pînă la cuplurile de bătrînei care își caută cu atenție locul scris pe invitații. Este joi, 9 mai 2019, iar cu ocazia Zilei Europei, Casa de Cultură a Studenților din Iași (CCS), împreună cu ansamblul „Doina Carpaților”,au organizat la ora 20.00 spectacolul folcloric intitulat „Cînt și joc pe plai străbun”.

În sală se face întuneric, iar lumina roșie care cade pe cortină lasă să se vadă doar logo-ul FestudIS cu sloganul „Singura sesiune așteptată”. Deodată, în sală se aude imnul României, iar de după cortină, îmbrăcat în costum populat, apare un solist tînăr, înalt. Toți oamenii din sală se ridică și cîntă împreună cu el prima strofă, lăsînd ca vocea lui să se audă mai mult ca un ecou care doar îi dirijează. Din ultimul rînd al sălii, o fată blondă intonează clar imnul țării, își duce ușor mîna spre inimă, pe care o ține pe tot parcursul interpretării.

Pe scenă au urcat apoi, cu poziții perfect sincronizate, îmbrăcați în costume de culoare albastru închis și cu chipiuri de aceeași nuanță, membrii Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, dirijați de plutonierul adjunct Marius Chiriac. Sunetul trompetelor, ornamentate cu cîte un tricolor fiecare, îi făcea pe cei din sală să aplaude, ținînd ritmul melodiilor pe care le auzeau. „Treceți batalioane române Carpații, asta e”, recunoaște o fată melodia uitîndu-se spre tînăra brunetă de lîngă ea.

După ce muzica a făcut ca bătăile palmelor să răsune în același ritm, pe scenă au apărut membrii ansamblului „Mugurelul” al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cu cocurile prinse cu cîte o floare roșie și cu fustele asortate, însoțite de băieți care aveau pălării cu cîte un tricolor, încep să danseze pe melodii mai lente. Nu a durat mult pînă cînd dansatorii au început să joace bătuta atît de tare pe scenă, de simțeai că sunetul puternic se aude fix lîngă tine, chiar dacă stăteai pe ultimul rînd. Picioarele dansatorilor se mișcau așa rapid încît nu le mai puteai vedea clar, iar o femeie, făcînd ochii mari, îi explica celei de lîngă ea că fetele au nevoie de putere și de multe ore de muncă să poată dansa bătuta.

În continuare, de la Comunitatea Elenă din Iași au urcat pe scenă membrii ansamblului „Orfeas” care au dansat pe ritmurile melodiilor grecești. Cu acorduri lente la început, care te puteau obosi puțin, fetele îmbrăcate cu rochii negre și băieții cu cămăși albe și veste negre își sincronizau mișcările picioarelor atît de încet încît păreau că abia se mișcă. Totuși, cînd primele acorduri ale melodiei Zorba Grecul s-au auzit, din sală răsunau aclamații în cor, iar ritmul, tot mai alert, îi făcea pe oameni să se ridice și să se miște. Făcîndu-i pe mulți din sală să aștepte ceva timp pînă să apară, dansatorii din ansamblul „Doina Capaților” au urcat pe scenă mai spre final, continuînd cu alte dansuri populare din zona noastră. Îmbrăcați în straie moldovenești, băieții cu cușme pe cap și fetele cu fuste cusute au dansat pe melodii care păreau să îi facă pe cei din sală că vor și ei să se ridice la joc. Cu mîna ridicată, un bărbat din spatele sălii ținea ritmul melodiilor, dansînd în același timp cu cei de pe scenă.

Sunetele unei viori și ale unui nai au încheiat speactacolul într-o notă liniștită și patriotică. Cînd oamenii din sală au recunoscut melodia „Cîntă cucu, bată-l vina”, dirijorul Marinică Botea s-a oprit din cîntat, lăsînd ca vocile celor care stăteau în picioare să răsune în întreaga sală.

de Diana NECHITA