Vapaia lui Nea Marin

“Luati un foc la inimioara”, ma invita Nea Marin sa ma apropii de masuta lui. Sa “faci plinul” unei brichete nu te costa mai mult de un leu la el, dar cu toate astea clienti nu prea are. Mica lui afacere de strada mergea mai bine acum vreo zece ani. “Stateam la bazar si venea lumea, ce-i drept, astia de la tara, dar tot era ceva de facut. Acum mai bine merge cu ceasurile si pantofii”, imi spune fostul ceasornicar.

Brichete cu tilc

Ii place sa stea de vorba cu lumea. Cel mai bine se simte insa, atunci cind iese dimineata si citeste ziarele. “Nu dau bani pe ele, doamna asta frumoasa de la chiosc ma place si mi le da pe alea din ziua trecuta pe gratis”. Nu sta mai tirziu de ora sase, doar vara pina la sapte si ii place sa se plimbe, din cartier in cartier, cu masuta in spate. Munca si-o face tacticos, examineaza bricheta cit mai bine, apoi o apropie de tub si o ridica in aer cind stie ca e plina. “Of, astea noi nici nu stii de unde se aprind. Si e rusinos cind iti vine clientul si tu nu stii sa-i arati daca merge bine”. Despre unul isi aduce aminte foarte bine: “A venit unu’, acuma vreo cinci ani, vorbea in i-taliana. Mi-a varsat pe masa vreo zece dintr-alea din metal, frumoase tare”.

Bani nu avea din belsug nici pe vremea lui Ceausescu, cind “mesterea ceasuri”. Se lauda ca nu exista ticait pe care sa nu-l invie. De masa lui atirna si acum un afis pe care scrie “reparam ceasuri”, dar Nea Marin imi spune in soapta ca le face doar acasa. “Pe vremuri mai si vindeam brichete. Fie le gaseam pe strada pierdute, sau le luam eu de la rusi si polonezi mai ieftin” si scoate din buzunar o bricheta si un pachet de Marlboro.

Fumeaza doar cind vine cite o femeie pe la el pe la taraba sa repare un ceas, sau sa umple vreo bricheta. “Daca e una tinara scot pachetul de Marlboro, daca e batriioara, ala de Assos, ca astea-s mai nostalgice”. Recunoaste caracterul omului dupa cum isi aprinde tigara. “Lu’ ala care tine mina in jurul focului ii e frica sa nu-l fure careva, ala care-si intinde mina si focu’ tot inainte se crede sef”. Dar el stie cum sa-si aprinda o tigara: “cu barbia sus, cu o mina in buzunar”. Asta il face sa para “un june cu avere”.

Adriana ZAVOI