Salvați de șarpele cu clopoței

Sînt acolo la orice oră. Pentru noi, se aruncă în flăcări sau în rîuri repezi. Nu se plîng niciodată de dureri sau de oboseală. Pentru ei, salvarea de vieți e o meserie ca toate celelalte. Se gîndesc rar la faptul că și-ar putea pierde chiar ei viața. Mai degrabă, numără în gînd banii care se adaugă la salariu. Iar cînd stau la un pahar cu colegii, vorbesc tot despre „fapte eroice”, cu aceeași modestie. Ba uneori, chiar se amuză de cîtă apă a înghițit unul care s-a aventurat în mare, după prea mult alcool. Păs­trea­ză în minte doar imaginile copiilor pentru care au ajuns prea tîrziu.