Dragostea trece prin fereastră

Ea e frumoasă. Are părul blond, tuns scurt și rîde de fiecare dată cînd vine vorba de Răzvan. El e tăcut. O prinde de mînă și o privește pierdut de fiecare dată cînd ea se pierde în conversații lungi despre facultatea cu examene prea lungi și grele. S-au cunoscut pe Internet, pe vremea cînd mIRC-ul era vecina bătrînă din bloc, cea care le știa pe toate despre toți și le povestea cu bucurie oricui.

Ioana era la prietena ei cea mai bună. Stăteau „pe net” și vorbeau cu „un tip” care stătea la blocul de vizavi. Băiatul a trimis în glumă o poză cu el cu o pălărie de paie cu boruri largi. Ea a deschis fișierul și a în­ce­put să plîngă. „Pur și simplu m-am uitat la el și am știu că vreau să rămîn cu el”. Răzvan rîde și spune că așa ce­va nu se poate. „Eu știam că fe­me­i­le sînt nebune, dar nici chiar așa. Îmi place că a fost așa, tare de tot. Atît de mult încît și eu cînd am văzut-o pri­ma dată am zis la fel. Vreau să rămîn cu ea.” Cei doi se privesc iar și încep să rîdă. După prima întîlnire ea s-a gîndit că ceva nu e în regulă. Prea era el simpatic și amabil, prea erau frumoase poveștile despre el adu­na­te de la „sursele” din cartier, prea re­pede se întîmpla totul. El însă a fost relaxat. „Ea e frumoasă și deșteaptă, ce să mai vrei?”

Volum pentru amor

Ioana scoate din bibliotecă un album alb și gros pe care o aduce cu grijă către masă. „Poate nu pare o po­veste extraordinară dar dragostea la prima vedere sigur e. A fost și va fi iar cărțulia asta te pune pe gînduri cînd o deschizi.” Prima poză îți taie respirația. De la prima vedere filmul a fost pus pe fast forward. S-au mutat împreună după o lună și s-au căsăto­rit du­pă nici un an. „Nici dacă fugeam pentru el de acasă, învățam patru limbi străine sau îmi vindeam mași­na nu ar fi fost mai extraordinar de­cît așa cum a fost. Simplu, rapid și fă­ră termen de expirare.”

Ioana își lasă pri­vi­rea în jos și numără parcă florile de pe covorul din camera curată și atent pusă la punct. „Încă nu îmi dau sea­ma cum de am zis «da» unui băiat de care m-am îndrăgostit după ce l-am văzut într-o poză. Dar sincer și el e ne­bun. Auzi, mă vede o dată și gata. Cî­te­va luni mai tîrziu mă cere.” Se lasă tă­ce­re pentru cîteva secunde. „Nimic nu a fost mai frumos decît nunta as­ta. Au plîns toți. A fost singurul meu iubit, na și ultimul. Te mai aștept pes­te 40 de ani. Sigur am să zic aceleași lucuri.”

Livia MOVILESCU