Mesaje prin încheietură

Pașii pe care îi face tehnologia în domeniul comunicațiilor par să urmeze tendințele anticipate de diferite pelicule, în special cele din genul SF sau acțiune, în care am văzut tot felul de aparate și gad­get-uri care depășeau bariera viselor. Un exemplu este modul în care titularul James Bond primea sarcinile de la sediul central, sau împărtășea in­formații cu acesta. Nu cu un telefon, sau o cască in­trodusă în ureche, ci prin intermediul cea­su­lui de mînă, care nu arăta doar ora, ce îi oferea agentului 007 avantaje asupra oricărui des­pot pe care-l înfrunta.

La sfîrșitul lunii octombrie, inspirați parcă de această serie nostalgică de gadget-uri de spionaj, firma Samsung a lansat un aparat ce func­țio­nează în joncțiune cu smartphone-urile și ta­ble­tele companiei. Samsung Galaxy Gear Smartwach nu este primul din categoria sa din acest an, cu apariții precum italianul Watch smartwatch nou Pebble E-Paper Watch. Gruparea sud-coreană a atras însă atenția cu un spot publicitar în care dispozitivele SF pot de­ve­ni o realitate, prin intermediul unor persona­je precum Inspector Gadget sau agentul britanic ce vorbește într-un ceas de mînă.

În orice caz, Galaxy Gear este un dispozitiv interesant pe planșă, dar de cînd a apărut pe piață, nu a jucat și alte cărți pe care să le fi jucat deja restul surorilor sale de la alte companii. Ecra­nul cu rezoluția de 320 pe 320 pixeli îi con­feră dimensiuni potrivite pentru a fi un ceas de mînă, și nu un telefon lipit de încheietură. Plus că imaginea este suficient de clară pentru ca uti­li­zatorul să poate înțelege un mesaj primit de la distanță agreabilă.

Aparatul este mai mult un instrument ce face mai ușoară folosirea unui smartphone sau a unei tablete, la care Galaxy Gear se co­nec­tea­ză prin Bluetooth.

Suferă, în rest, de aceleași probleme care au fost descoperite și la alte astfel de dispozitive. Bateria ține doar cîteva ore, în funcție de cîte ori este folosit, iar procesorul nu poate suporta apli­cații mai mari decît un ceas analog și una pen­tru texte. De aici decurg și neajunsurile aparatului. Sistemul de recunoaștere a vocii nu este suficient de sensibil pentru a identifica timbrul vo­cal de la o anumită distanță, ceea ce-l face inutil în spații publice. Și nici nu are o conexiune la căști cu microfon, deci conversațiile se pot face doar stînd cu încheietura la gură.

Un astfel de dispozitiv este, să fim sinceri, o ju­cărie drăguță, dar cam scumpă la cei 299$ cît costă, și avînd în vedere componentele sale nu are niciun motiv să aibă un preț atît de ridicat.