Duhul răzvrătirii

„Bine ați venit în Egipt! Țara care se cheamă republică democrată și unde de 26 de ani pre­șe­din­te­le a rămas același. Și gîndește-te, da­că nu ai trăi în acea țară, dar că ar fi țara părinților tăi, căreia îi apar­ții într-un fel”.

Jasmine este duhul musulman a lui Aladdin, spiridușul care nu în­deplinește nici o dorință, ci este în permanență pus pe harță. S-a aven­­turat spre o lume a norma­li­tă­ții, dar pe care o respinge constant și o face să fie fără o identitate, ase­­­­me­nea unui hibrid. Se tot în­treabă de ce nu s-a născut italiancă. Stu­dia­­ză Dreptul la Milano, dar se sim­­te ca un apatrid. Egiptul nu mai în­seamnă pentru ea nimic mai mult de­cît „un rezervor gol”, unde „cre­a­­ti­vitatea e pusă în lanțuri, succesul e ținut pe loc. Viața întreagă se scur­ge ordonat și unsă de corupție con­stantă, nedreptăți, pile”.

În plus, Jasmine nu este dis­pu­să să renunțe la repulsia față de nunțile aranjate de părinți la o nar­ghilea. Dar cea mai bună prie­te­nă a ei abandonează facultatea pentru a se căsători, cedînd în fața „bi­go­tis­mului boieroaicelor care încă mai cred că se poate judeca in­te­gri­­tatea morală a unei fete în fun­c­ție de purtarea vălului”. Nu poate în­­țelege nici „de ce femeile mu­sul­ma­­­ne se căsătoresc și automat par să se închidă în lumea soțului care de­vine garant, tutore, tată, frate și orice altă figură autoritară posibi­lă?”. Ea ar prefera să se mărite mai de­grabă mai tîrziu, decît mai de­vre­me. Nu este nici vreo libertină du­pă cîte ar putea părea, dar a a­juns sa fie convinsă că „se a­dr­e­sea­ză (n.r. Coranul) beduinului de rînd, din sec al XVIII-lea d. Hr., băr­bos, mare iubitor al vinului de smo­chine și cu ceva probleme în a-și controla neînfrînata poftă de a se căsători cu zeci de femei”. Iro­nia ascuțită fin, o face să se simtă pu­ternică, iar băieții să o vadă ca pe o dură. Dar cum faci cînd ți se invadează intimitatea și platoșa din stofă de țestoasă se fisurează?

Cartea „Poate astăzi nu omor pe nimeni” de Randa Ghanzi ex­pe­rimentează importul de musulmani în lumea occidentală și revolta tinerilor împotriva „fun­da­men­ta­­lismului insolent”.

Irina GOCIMAN