De la Sibiu se aude: „Trăiască Iohannis!”

„O viață se construiește pas cu pas. La fel și o carieră și o națiune”, mărturisește Klaus Iohannis în prefața volumului pe ca­re l-a lansat la începutul campaniei prezi­den­ția­le „Pas cu pas”, în care-și prezintă pe scurt viața „normală” și „obișnuită”, în­ce­pînd cu copilăria și terminînd cu desem­na­rea sa că­tre prima funcție în stat, după ce pe 11 au­gust 2014 a fost ales candidatul Par­tidului Național Liberal pentru cursa către Cotro­ceni.

Președintele ales al României cuprinde în 206 pagini anii de formare într-o comunitate aleasă pe care mai tîrziu a dirijat-o către titlul de Capitală Culturală Euro­pea­nă, pri­mii pași către politica mare și ideile nu nea­pă­rat îndrăznețe, ci firești, pe care le propu­ne într-o țară care a spus prin vocea națiunii că vrea să fie „a lucrului bine fă­cut”. Io­ha­nnis spune despre volumul apă­rut la Edi­tu­ra Curtea Veche, pe 26 septembrie, că este unul autobiografic în care a în­cercat să vor­beas­că românilor din România și românilor din Republica Moldova altfel despre el în­suși, despre cariera sa de pînă acum și des­pre cea viitoare. Pînă la un anu­mit punct, se poate spune că personajul cen­tral al volumului este Sibiul, un oraș pre­zen­tat idilic la început, dar care apoi apare măreț, falnic și în continuă dezvoltare, oda­tă cu cîștigarea surprinzătoare a primăriei municipiului de către inspectorul școlar, profesorul de fizică, Klaus Iohannis.

După această primă parte, cartea con­tu­rează politicianul Iohannis, român pro­ve­nit dintr-o familie de etnici germani, din 1990 membru al Forumului Democrat al Ger­manilor din România care zece ani mai tîrziu a fost propus de PSD și de PNL pentru func­ția de premier, dar care nu a fost nominali­zat de președintele Traian Băses­cu, și care în 2013 a devenit membru al PNL, primind funcția de prim-vicepre­șe­din­te. Un an mai tîrziu, în iunie 2014, sibi­a­nul în vîrstă de 55 de ani devine pre­șe­din­tele liberalilor, iar în noiembrie preșe­din­te­le tuturor românilor. Klaus Iohannis de­cla­ră că rolul pe care și-l va asuma la Co­tro­ceni este cel al unui pre­șe­dinte „mediator și echilibrat” care va introduce în societate un nou model de „con­dui­tă publică” și ca­re va îndrăzni să o organi­zeze pe principiul me­ritocrației. Și așa s-ar pune prima că­ră­midă la „România lucrului bine făcut”.