Pod peste Zidul Berlinului

În realitate, Războiul Rece a ținut 44 de ani, din 1947 pînă în 1991. În filmul „Bridge of spies”, el durează două ore și jumătate, dar este mai real ca niciodată. Tom Hanks îl im­per­sonează pe James B. Donovan, un avocat din Statele Unite ale Americii (SUA), care primește sarcina de a negocia eliberarea u­nui pilot american capturat de ruși, Francis Gary Powers (Austin Stowell). Întoarcerea a­casă a americanului capturat este con­di­țio­nată de eliberarea unui spion rus capturat pe teritoriul SUA.

Drama istorică „Bridge of spies” este în­tru­chiparea suspansului stîrnit de în­tor­să­tu­rile care-i dau viața peste cap lui James. Mai întîi, el trebuie să îl reprezinte în instanță pe spionul rus capturat de americani. Mark Rylance joacă rolul lui Rudolf Abel, spionul rus pasionat de artă, care reușește să lege o prietenie destul de inoportună cu avocatul lui american. Trăsătura de care se agață Abel este umanitatea lui, care pare puțin ne­la­lo­cul ei în scenariul filmului. Cu alte cuvinte, personajul este prea calm în fața morții care îl pîndește de după poarta închisorii.

Decorul filmului este de-a dreptul im­pre­sionant, spectatorul fiind teleportat din re­alitate, mai întîi într-o Americă care are un setting vintage ce datează de la mijlocul se­colului trecut. Apoi, acesta se trezește în­tr-un scenariu post-Apocaliptic tăiat în două de Zidul Berlinului.

Tom Hanks își interpretează rolul im­pe­cabil. Responsabilitatea de a negocia un schimb de prizonieri este o povară care-l poa­te ruina pe James Donovan. Dintr-un a­vo­cat reputat, el riscă să se piardă în negura Berlinului decimat deja de conflictul vre­mii. Pericolul se clădește în jurul americanu­lui, care rezistă cu stoicism, jonglînd în a­ce­lași timp cu personajele-cheie ale poveștii.

Un patriot convins, avocatul acceptă să reprezinte spionul rus cu prețul distrugerii imaginii lui. Crezul de care se agață este că un client e mai important decît orice altceva. Ba mai mult, el riscă să pună în pericol și propria lui familie, numai pentru a obține ceea ce își dorește. Punctul slab al filmului este că toate aceste treceri și trăiri nu sînt sugerate, ci sînt servite de-a dreptul spec­tatorului, care procesează mult prea ușor scenariul.

Emoțiile pe care le stîrnește filmul sînt induse în special de scenele simple. Mixul dintre personajele care se agață de umanitate și cele care sînt în căutare de putere și afirmare în topul societății este unul de­ze­chilibrat. Se vede că filmul este turnat de a­me­ricani, lumina din care este prezentat acest popor fiind una mai bună decît cea în care este arătat poporul rus. În jocul binelui și al răului, în acest film, personajul malefic este numai rusul.