Norocul vine doar cu bani împrumutați

„Două lozuri” este filmul pe care ar trebui să-l vezi cu prietenii, cu familia, cu toa­tă lumea, asta pentru că este o comedie ro­mâ­neas­că în care autohtonul atinge și con­ta­mi­nea­ză orice replică sau cadru. Anul acesta, co­media a fost premiată la GOPO 2017 cu „Pre­miul publicului” și, în 2016, a primit „Men­țiunea specială a juriului” la Fes­ti­va­lul Internațional de Film de la Zürich.

Povestea filmului se concentrează în ju­rul a trei personaje, Dinel Petre (Dorian Bo­gu­ță), Vasile Grămadă (Dragoș Bucur) și Pom­piliu Borș (Alexandru Papadopol), ca­re se adună, mai în fiecare zi, într-o cîrciumă pen­tru a-și povesti ofurile de peste zi. Dinel are o problemă sentimentală, căci nevasta lui umblă prin Italia și pare că nu vrea să mai dea pe acasă, Vasile este ceva mai libertin – tipul care trăiește fiecare minut și care se tot împrumută de la prietenii lui pentru „încă o bere”. Pompiliu pare ceva mai liniștit, dar mai bleg, un fel de „cocă moale” care se mo­delează în funcție de trend, un locuitor al satului care crede că tot ce se întîmplă este o conspirație a „agenturilor secrete”. Po­ves­tea filmului „Două lozuri” este, pe alocuri, in­s­pi­rată din opera lui Ion Luca Caragiale „Două loturi”, doar că este transpusă într-un timp mult mai apropiat față de prezentul nostru. Ideea comediei de 86 de minute nu este una inedită, însă jocul actoricesc și elementele autohtone (cîrciuma, mașina Da­cia, coloana sonoră) sînt cele care im­pre­sio­nea­ză.

Cel care decide să cumpere un bilet la Loto 6/49 este Vasile, însă, cum el nu are nici­odată destui bani, este nevoit să se împrumute atît de la Dinel, cît și de la Pompiliu. Împreună aleg numerele, deși Dinel este ten­tat să pună cîteva cifre la nimereală, Vasile îl atenționează și îi spune că ele se aleg cu tact – trebuie să fie o dată de naștere, un număr de care ești legat. Biletul este cumpărat și păs­trat apoi în borseta lui Dinel. Printr-un nefericit accident, biletul se pierde și, acum, cei trei prieteni dau startul unei curse contra timp care îi poate îmbogăți sau, din contra, sărăci și mai tare.

Personajele pot fi reale, fiindcă nu se exa­gerează nici cu umorul, nici cu situațiile dra­matice și poate de aceea îți este mult mai ușor să te identifici cu ele în anumite situații. Re­gi­zorul Paul Negoescu a reușit să stîrnească rî­sul prin comicul de limbaj (replicile unor mol­doveni de peste Prut) și prin situațiile co­mice – imaginea cu cei trei prieteni în­ghe­su­iți într-o Dacie 1300. Lipsa unui buget de pro­ducție mult mai mare se resimte, însă privit dintr-o notă pozitivă, acest aspect se poate reduce la dorința de prezentare a vieții simple și modeste a românului de la sat.