Bolnavii se vindecă cu pastile muzicale

The Chainsmokers continuă să cînte despre sentimentele de singurătate, iubire, suferință și neînțelegere și în melodiile de pe noul disc, „Sick boy” (Bolnavul), pe care l-au lansat pe data de 14 decembrie 2018. Aceleași teme au fost abordate și în piesele albumului trecut, „Memories… Do Not Open” (Amintiri… nu deschide). Albumul conține zece piese ce par a spune o poveste despre o relație, etapele ei diferînd de la un track la altul. Cînd e vorba despre iubire, ca în „This feeling” (Acest sentiment), cînd despre incertitudinea și contradicția dintre sentinemte în „Side effects” (Efecte secundare).

Dacă discul se deschide cu „This feeling” un featuring cu Kelsea Ballerini, în care se cîntă despre cum reacționează un îndrăgostit, „But you’re the one that I want, if that’s really so wrong/ Then they don’t know what this feeling is like” (Dar tu ești acela pe care-l vreau, dacă asta e chiar atît de greșit/ Ei nu știu cum e acest sentiment), cea de-a doua piesă„ „Hope” (Speranță), în care predomină vocea cîntăreței Winona Oak, „vorbește” despre o relație în care nu a existat iubire, ci doar speranță, în urma căreia a intervenit o despărțire: „Boy, you know how to make a girl cry/ We’re sleeping in a bed full of lies” (Băiete, știi cum să faci o fată să plîngă/ Dormim într-un pat plin de minciuni).

Ritmul pieselor este dance, cu accente ușor electro, ce îl pot face pe cel ce le audiază să își miște corpul într-un ritm rapid, ca de „bîțîială”. Spre exemplu, melodia „Save yourself” (Salvează-te) este în măsură să îl determine pe ascultător să dea din cap de parcă ar asculta o melodie rock. Diferită de celelalte melodii de pe disc este „Everybody hates me” (Toată lumea mă urăște), care gravitează spre genul pop, unde este spusă povestea unui bărbat înșelat, care se simte singur și tot ce își dorește este să bea niște tequilla cu prietenii: „I’m talkin’ to myself, shit, now they think I’m crazy” (Vorbesc cu mine însumi, la naiba, acum vor crede că sînt nebun).

The Chainsmokers au hotorît să abordeze și genul trap, combinat cu soul, iar piesa „Somebody” (Cineva) „ilustrează” cel mai bine acest lucru, datorită instrumentalului ce pare a fi alcătuit în întregime din sunete produse de sintetizatoare, un instrument muzical electronic, care seamănă cu o orgă de jucărie, ce poate produce mai multe sunete datorită combinării semnalelor de diferite frecvențe. Întregul album este o ca o carte ce conține zece povestiri și îl poartă pe ascultător dintr-un cadru romatic în unul melancolic sau în altul plin de suferință.

Text de Andreea CIBOTARIU