Venezuela după Hugo Chavez

După 14 ani de ocupare a funcției de președinte al Venezuelei, Hugo Chavez, în vîrstă de 58 de ani, s-a stins din viață marți, 5 martie. „De luni, incertitudinea plana în legătu­ră cu starea președintelui Venezuelei, spitalizat într-o clinică militară din capitală. Chavez lupta cu cancerul din iunie 2011, iar starea sa de sănă­tate se agravase în ultimele ore.” (mediafax.ro, miercuri, 6 martie) În luna octombrie a anului trecut, Cha­vez a cîștigat un nou mandat pen­tru șase ani cu un procent de 54,42% și cu o prezență la vot a ale­gă­torilor de aproape 81%.

După diagnosticarea bolii, în 2011, aparițiile în public ale preșe­dintelui Venezuelei au fost din ce în ce mai rare, „întorcîndu-se în atenția publică numai cînd adversarii săi politici îi preziceau demisia.” (reu­ters.com, marți, 5 martie) Acum, după decesul său, mesajele alia­ți­lor și dușmanilor de pe scena po­litică a lumii nu fac decît să scoată în evidență poziția acestora față de mo­dul de guvernare al lui Chavez. Dacă președintele bolivian Evo Mo­ra­les sau reprezentanții diplomației chineze i-au omagiat cali­tă­țile de con­ducător, președintele Barack Oba­ma sau premierul Canadei, Stephen Harper, văd în moartea lui Chavez șansa către un viitor mai bun și începerea unui nou capitol istoric al Venezuelei.

Oficialii nu s-au grăbit să por­tretizeze doar imaginea de lider fără cusur. Ed Royce, președintele comi­siei de Afaceri Externe din Camera Reprezentanților în Congresul ame­rican, l-a caracterizat pe Chavez drept „un tiran care i-a forțat pe vene­zueleni să trăiască în frică. Bine că au scăpat de acest dictator” (cnn.com, miercuri, 6 martie).

În aceeași zi în care a fost anun­țat decesul lui Hugo Chavez, vice­președintele Venezuelei, Nicolas Ma­duro a declarat că un atașat mi­litar american la Caracas a fost acu­zat de conspirație și expulzat din țară. David Del Monaco a fost sus­pectat că „a căutat militari activi în Venezuela, inițial pentru a primi in­for­mații despre starea forțelor arma­te, apoi pentru a le propune proiecte des­tabilizatoare”. (hotnews.ro, marți, 5 martie)

Așadar, încercarea de a în­lătura adversarii politici ai țării con­tinuă și după dispariția conducă­to­rului, a că­rui moștenire ideologică este transferată, odată cu puterea, în mîi­nile presupusului său succesor.

Cătălina DOBROVICEANU