Pata neagră de pe harta lumii

Imaginați-vă un loc în care execuțiile publice și crimele în masă sînt comise în numele lui Allah (n.r. Dumnezeu, în arabă), granițele internaționale sînt ignorate, oameni nevinovați sînt crucificați și decapitați, femeile sînt vîndute ca sclave, iar legea este făcută de teroriști și arme. Deși în secolul XXI acest spațiu pare o distopie, el este cît se poate de real. Aici, în deșerturi uitate de lume din vestul Siriei pînă în estul Irakului, gruparea Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIS/ISIL) a declanșat jihadul (războiul sfînt).

O lume brutală, în care domnesc anarhia și artileria de război, s-a conturat în Orientul Mijlociu. În acest teritoriu extremiștii islamici au instaurat teroare cu scopul de a aduna toți musulmanii din lu­me să trăiască într-un singur Stat Islamic guvernat de Legea Sharia (nr. legislație islamică). Primul pas pentru atingerea acestui scop, cel de a înființa un califat, a fost făcut în iunie 2014. Atunci ISIS şi-a schim­bat numele în Statul Islamic (IS), iar Abu Bakr al-Baghdadi, califul au­to­pro­cla­mat, le-a cerut musulma­ni­lor din întreaga lume să lupte ală­turi de el în jihad.
IS este formată din aproximativ 20.000 – 30.000 de membri dintre care 15.000 de persoane se es­ti­mează că ar fi de alte naționalități. Lupta se dă acum între membrii IS și grupurile care se opun su­pre­ma­ției extremiștilor alături de SUA împreună cu ţări aliate în cadrul operaţiunii de reprimare a acestei inițiative violente, printre care se numără Franța, Arabia Saudită, Emi­ratele Arabe Unite, Iordania şi Bah­rein. După 13 ani de război contra terorismului, după căderea lui Bin Laden și tăcerea Al-Qaeda, noi fanatici islamiști tulbură acum ape­le cu o cruzime neînchipuită.

Pînă în februarie 2014, IS a fost integrat în Al-Qaeda, însă datorită cruzimii membrilor lui, acesta a fost exclus, iar în prezent cele două grupări sînt rivale. Format în mare parte din foștii soldați ai armatei lui Saddam Hussein, IS este con­si­derată a fi cea mai puternică grupare teroristă a lumii. Ea re­pre­zin­tă o amenințare mondială care a în­grozit lumea prin cruzimea ei, iar o dovadă a acestui lucru sînt fo­to­grafiile macabre de pe rețelele de socializare, decapitări filmate și în­cărcate pe Internet.

Pe lîngă soldații armatei sirie­ne capturați și jurnaliștii – în special cei de origine americană – au de­ve­nit ținta grupării pentru a pune pre­siune pe puterile mondiale în speranța că vor înceta să ia măsuri împotriva IS. Decapitările a doi jur­naliști, Jim Foley și Steven Sotloff, au fost filmate și postate pe In­ter­net. De asemenea, gruparea a re­ven­dicat atacurile în care au fost ucişi mii de civili irakieni și desfășoară în același timp o campanie de ge­no­cid împotriva creștinilor, pe lîn­gă atacurile asupra unor ținte gu­vernamentale și militare.

Un război cibernetic

Lupta împotriva IS a acaparat mai multe planuri: de la spațiul aerian, pînă la cel terestru sau virtual. Membrii grupării au înțeles puterea rețelelor de socializare, utilizînd platforme precum You­tube, Twitter, Facebook și Tumblr pentru a atrage de partea lor membri ai rivalei Al-Qaeda, dar și pentru a recruta oameni din toată lumea care le împărtășesc convingerile. În plus, ei editează în mai multe limbi – inclusiv în engleză – o revistă on­line de propagandă intitulată „Da­biq”. Din taberele de concentrare, ei țin legătura cu potențiali recruți pe site-ul Ask.fm, unde militanții le răspund acestora la întrebări des­pre viața ca membri ai acestei grupări, îndemnîndu-i totodată să li se ală­tu­re.

Prezența IS în mediul virtual a determinat membrii grupării de hackeri Anonymous să le declare război cibernetic. Inițial, gruparea extremistă a spart un cont de Twi­tter al hacke­rilor, iar aceș­tia le-au declarat război atît lor, cît și țărilor care le sprijină. Fiindcă atacurile au loc la granița cu Tur­cia, iar această țară nu intervine pentru a reprima acțiunile violente demarate de IS, site-urile guvernu­lui turc au fost atacate de hackeri. Această acțiune vine ca un avertisment pentru ce li se poate întîmpla turcilor dacă statul va închide ochii în fața masacrului. Poziția adop­ta­tă­ de Turcia vizavi de conflict este criticată și de liderii mondiali în contextul în care ea deține una dintre cele mai puternice ar­mate din NATO și este situată strategic între Europa și Asia.

Membrii grupării au înțeles puterea rețelelor de socializare, utilizînd platforme precum You­tube, Twitter, Facebook și Tumblr pentru a atrage de partea lor membri ai rivalei Al-Qaeda, dar și pentru a recruta oameni din toată lumea care le împărtășesc convingerile.

În lumea occidentală îngrijorarea crește, iar guvernele se confruntă cu o problemă fără precedent în istorie: din ce în ce mai mulți cetățeni ai SUA, UE, Ca­nada, Japonia sau Aus­tra­lia pă­ră­sesc fără tragere de inimă aceste spații democratice pentru a se ală­tura grupării ex­tre­miste. De ase­me­nea, există pericolul ca noii mem­bri să se întoarcă acasă pentru a recruta la rîndul lor alți ce­tățeni sau pentru a pune la cale ata­curi teroriste, în condițiile în care actele lor le permit să se de­plaseze cu ușurință dintr-un stat în altul.

Califul Abu Bakr al-Baghdadi, li­derul grupării, se află de puțin timp pe locul 54 în topul Forbes al celor mai puternici oameni din lume. Deși nu se știe cît va rezista acesta în clasament, ca lider al com­batanţilor din cadrul grupării mili­tante, el poate ordona atacuri te­ro­riste oriunde în lume și acum plă­nuiește să fundamenteze un sistem monetar propriu. În subordinea lui se află doi deputați – unul răspunde de Siria, iar celălalt de Irak -, cîțiva consilieri, un cabinet responsabil cu finanțarea, securitatea, prizonierii sau recrutarea și liderii locali din orașele aflate sub stăpînirea IS.

Puterea IS vine din tacticile de război, armele furate sau cum­pă­ra­te de pe piața neagră, instruirea luptătorilor și resursele financiare în valoare de două miliarde de do­lari. Banii au fost adunați din prăzi de război (nr. jafuri, taxe de pro­tecție impuse creștinilor, răs­cum­pă­rări), donații de la persoane private cu interese în regiune și din vînzarea la prețuri subevaluate a petrolului și a antichităților din te­renurile aflate în regiuni pe care le controlează. Astfel, gruparea este considerată drept cea mai bogată mişcare teroristă activă la ora ac­tuală în lume.

Văzînd cum IS cîștigă tot mai mult teren, mulți occidentali se în­treabă de ce SUA nu intervine pu­ternic în teritoriile controlate de ex­tremiști pentru a înnăbuși conflictul. Președintele Barack Obama a prezentat recent o strategie mi­li­ta­ră pe care o va implementa în Siria, acolo unde este punctul forte al grupării, prin care intenționează să atace pe cale aeriană teroriștii. La baza strategiei stă un singur scop: slăbirea puterii extremiștilor pentru a distruge în cele din urmă această amenințare. Dar oare după modelul Al-Qaeda va fi eradicată și ideea IS sau după exterminarea grupării vor apărea noi extremiști care aspiră la înființarea unui Stat Islaminc?