Magnatul care scoate oameni în stradă fără să ştie

George Soros este un afacerist american de origine maghiară, care s-a îmbogățit după ce s-a mutat la New York și a devenit agent la bursă. Cu toate acestea, la noi în țară este cunoscut mai degrabă datorită teoriilor conspiraționiste și prea puțin pentru faptul că a sprijinit numeroase proiecte sociale. Timp de 15 ani a investit în societatea românească peste 160 de milioane de dolari prin intermediul fundației pe care o deține la noi în țară. Astăzi, a devenit, alături de președintele Iohannis, unul dintre cele mai demonizate personaje în România.

„Un evreu ungur de 86 de ani, cu o experiență formatoare în Un­ga­ria ocupată de Adolf Hitler”, așa se descrie afaceristul George So­ros, născut și crescut în vecinătatea Ro­mâniei, care a supraviețuit Holo­cau­stului. Cu o avere estimată la peste 25 de miliarde de dolari, aces­ta nu a fost moștenitor al vreunei a­veri impresionante, ci s-a îmbo­gă­țit după ce a jucat la bursă, fiind un bun speculator, după ce a ajuns în Statele Unite ale Americii.

Supraviețuitor al Holocaustului

George Soros s-a născut la Bu­da­pesta în anul 1930, primind nu­me­le de György Schartz. Tatăl său, Theodor, scriitor evreu în limba es­peranto (n.red. limbă artificială, for­mată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspîndite limbi europene, crea­tă cu scopul de a deveni limbă in­ter­națională), a încercat să îşi schimbe numele de familie pentru nu a atra­ge atenția naziștilor asupra lor. Acest lucru nu pare să fi fost de prea ma­re ajutor, deoarece cînd George Soros avea doar 14 ani a trebuit să colabo­reze cu naziștii pentru a supra­vie­țui Holocaustului.

Pentru început, actualul afacerist american a lucrat la consiliul evre­iesc, care purta numele de Judenrat, alături de alți copii de aceeași vîrs­tă. Acesta a fost înființat de naziști pen­tru a pasa sarcina de a-i îmbarca pe evrei în trenurile care îi duceau că­tre moarte altor evrei, dornici să mai supraviețuiască cîteva zile. În scurt timp însă, tatăl a reușit să-i gă­seas­că un loc mai sigur. Acesta a mituit un oficial din Parlamentul Ungar pen­tru a-i permite fiului său să lucre­ze alături de el. Astfel, George Soros a supraviețuit Holocaustului confiscînd proprietățile altor evrei.

După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, a emigrat cu familia în Marea Britanie, unde a studiat filosofia. A rămas pe pă­mînt englezesc o perioadă, unde a început o carieră ca bancher, iar în anul 1956 s-a mutat la New York, a obținut cetățenie americană și a de­venit agent de bursă.

Un milion de dolari într-o zi

Ajuns în America, George Soros s-a remarcat ca un bun speculator, reușind să facă rapid o mică avere. Dintre cele mai mari cîștiguri în­re­gis­trate vreodată se numără și cel din 1992. Acesta a anticipat depre­cie­rea lirei sterline, mizînd la bur­să pe acest lucru. Astfel, într-o sin­gu­ră zi, afaceristul american a cîștigat pes­te un miliard de dolari. După acest eveniment și-a căpătat numele de „omul care a ruinat Banca Cen­tra­lă a Angliei”, iar autoritățile brita­ni­ce au fost nevoite să scoată lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

Conform topului realizat de revista Forbes, în prezent Geor­ge Soros este al 23-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere es­ti­mată la aproximativ 25 de miliarde de dolari, dar nu a fost niciodată o persoană avară, preferînd să in­ves­tească în societate. A deschis nu­me­roase fundații în întreaga lume, care și-au schimbat de-a lungul tim­pului numele, dar sînt cunoscute sub numele de „Fundația lui Soros”, prin intermediul cărora a sponsorizat di­ferite proiecte sociale. Acestea au spri­jinit la nivel local alte ONG-uri, scopul declarat al lor fiind același- „crearea unei societăți bazate pe li­bertate, responsabilitate și res­pect pentru diversitate”.

George Soros a creat prima fun­dație în România în anul 1990 și poar­tă nume de „O Societate Des­chi­să”, iar pînă în anul 2014 a investit peste 160 de milioane de dolari în diferite proiecte care au avut în ve­dere drepturile omului, combate­rea discriminării, educația, migrația, eco­nomia. După ce a crezut că fun­da­ția a ajuns în punctul în care se poate finanța singură, George So­ros și-a retras ajutorul pe care îl oferea prin fundația O­pen Society Ins­ti­tute, iar acest me­ca­nism a fost aplicat în toate țările în ca­re a creat fundații.

Investiții în proiecte sociale

De trei ani afaceristul american nu mai oferă fonduri către filiala locală din România, întrucît a considerat că „democrația româneas­că este suficient dezvoltată”. Din 2014 și pînă în prezent fundația s-a finanțat din venituri proprii și a accesat fonduri europene, reușind să-i continue proiectele inițiate pe vremea cînd George Soros inves­tea sume importante de bani. La noi, însă, afaceristul american nu a ajuns cunoscut datorită ac­țiu­ni­lor sale filantropice, ci numele lui a început să circule printre români după ce el a fost declarat, fără vreo dovadă clară, finanțator al protes­te­lor. Unele publicații și posturi de știri din țara noastră au susținut că protestatarii au primit bani de la George Soros, că afaceristul își fo­lo­sește influența pentru a împărți România în două și că fostul premier al țării noastre, Dacian Cio­loș, ar fi de fapt fiul lui.

Nu este însă prima dată cînd în lupta dintre două puteri poli­ti­ce, vi­na este aruncată asupra lui George Soros. În anul 1999 au fost alegeri prezidențiale în Slovacia, iar o par­te din presa locală i-a ținut partea lui Vladimir Meciar, apelîndu-se la diferite teorii conspiraționiste ca­re îl aveau în centrul atenției pe a­fa­ceristul american, pentru a atrage voturi. După alegeri, George So­ros a dat în judecată două ziare și o te­leviziune prin intermediul avoca­ți­lor săi pentru afirmațiile făcute în perioada electorală, acestea fiind obligate să plătească daune mora­le de 25 de milioane de coroane slova­ce, echivalentul a aproximativ 600.000 de dolari. În ciuda eforturilor presei de a-l ajuta pe Vladimir Meciar să de­vină președintele Slovaciei, acesta a fost învins de către Rudolf Schus­ter. Avocații au constituit apărarea bazîndu-se pe faptul că în acea pe­rioadă George Soros nu a dat nicio declarație în presă și nici nu a fost contactat de vreun jurnalist în a­cest sens. În toată această perioa­dă, afaceristul american a susținut că nu a știut ce se scrie despre el în pre­sa slovacă.