Universitățile ieșene susțin păstrarea unui bacalaureat riguros

Universitățile au fost în dese rînduri acuzate de faptul că nu introduc examene de admitere și că organizează doar concursul de dosare de frică să nu-și îndepărteze potențiallii studenți și, implicit, să nu-și subțieze veniturile. De aceea, cînd minis­trul Daniel Funeriu a hotărît în 2011, împreună cu cabinetul său, înăs­pri­rea su­pra­vegherii, a baremurilor de corectare și creșterea gradului de dificultate al subiec­telor examenului de Bacalaureat, conducerile instituțiilor de învă­ță­mînt superior au lăudat inițiativa. Nu toate, fiindcă, odată cu scăderea procentului de promovare pe țară, numărul viitorilor studenți s-a subțiat, iar universitățile mai mici cît și cele private au suferit pierderi financiare importante. Însă reprezentanții instituțiilor de învățămînt superior de tradiție au argumentat faptul că un examen mai riguros va filtra mai bine studenții care ar fi trecut, fără probleme, doar de proba dosarelor la admitere. Iar astăzi, în pragul începerii înscrierilor la sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat de luni, 27 mai, conducerile universităților ieșene susțin că, deși nu au centralizat o situație concretă, „seriile de studenți din anul I și al II-lea sînt mai bune și mai omogene”. Rămîne doar ca ministerul să stabilească și o metodă de finanțare prin care universitățile să nu fie răsplătite pe baza cantității de tineri instruiți ci pentru calitatea celor care primesc diploma.

Unde au dispărut cele 35 de procente

Anul 2011 a fost primul în care la examenul de Bacalaureat a existat supraveghere video în majoritatea șco­lilor în care acesta a fost des­fășurat. Consecința directă a fost faptul că pro­centul de promovare al examenului la nivelul întregii țări a scăzut pînă la 45,72%, cu 25 de procente mai pu­țin decît în anul anterior și cu 35 față de media ultimilor zece ani. Ministerul educației de atunci, Daniel Fune­riu, a susținut că aceasta este cifra ade­vă­rată de elevi capabili să promoveze și că „a luptat mult” împotriva fra­u­dă­rii examenului. „Cred că anul aces­ta asistăm la cel mai corect organizat bacalaureat din ultimii 20 ani. Cum ar arăta România azi dacă 20 de ge­ne­rații care au dat bacalaureatul nu ar ști ce este șpaga, nu ar ști ce este frauda? Această rată de promovare este o responsabilitate colectivă pe ca­re trebuie să ne-o asumăm cu res­pon­sabilitate”, a precizat acesta.

În vara anului următor, cînd și-au dat demisia toți miniștrii PDL, prin­tre care și Daniel Funeriu, iar noul Guvern Ungureanu, care îl desemnase ministru pe Cătălin Baba la edu­cație, a fost înlăturat printr-o moțiu­ne de cenzură, pentru conducerea Minis­terului Educației, Tineretului, Cer­cetării și Sportului, cum se numea atunci, au fost propuse mai multe nu­me. Însă între scandalul incompatibi­lității Corinei Dumitrescu, al pla­giatului lui Ioan Mang, interimatul lui Liviu Pop a venit prea tîrziu pen­tru a face altceva decît să păstreze me­todologia din anul anterior, deși se a­nunțaseră schimbări majore asupra sistemului.

În toamna anului 2012, în ciuda promisiunilor unor reforme asupra or­ganizării bacalaureatului, pînă la nu­mirea din decembrie a noului Gu­vern, Ecaterina Andronescu nu a efectuat nici o modificare asupra desfășurării examenului. În schimb, în ciuda tu­tu­ror dezbaterilor despre importanța schimbării și despre creșterea gra­du­lui de promovare, noul ministru, Re­mus Pricopie, s-a arătat mulțumit de organizarea din anul precedent a bacalaureatului și și-a concentrat dis­cursul asupra pregătirii mai bune a elevilor. Acesta a propus ca soluție, pentru obișnuirea acestora din urmă cu „stresul” unui astfel de examen, ca organizarea de simulări să se des­fă­șoa­re, începînd cu anul următor, în­că din clasa a XI-a.

O treaptă lipsă

În ceea ce privește însă rata de pro­movare a examenului de ba­ca­la­u­reat, prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rec­torul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu” de la Brad din Iași (USAMV), consideră că nu ar trebui să existe o „rețetă” care să ne­ce­site un anumit procentaj. „Nivelul de promovare nu trebuie să îl stabilim aprioric. El rezultă din preocupa­rea elevilor, din nivelul de predare și de evaluare, din ceea ce înseamnă alocarea de fonduri pentru instruire. Sînt foarte mulți factori care conduc la un succes și nu putem să spunem că avem nevoie de un anumit procent. Chiar dacă acesta e de 40%, sînt des­tule licee de unde promovează 90% dintre elevi. Păi ăia nu sînt buni? Nu cred ca procentul ne asigură o calitate a candidaților în universități, ci realizarea premizelor ca elevii să pri­mească o instruire care să îi facă com­petitivi”, a declarat acesta. Prof. univ. dr. Vasile Vîntu mai susține și faptul că la USAMV au venit studenți mai buni „anul trecut și acum doi ani, de cînd bacalaureatul este mai riguros” și nu consideră că ar afecta în vreun fel situația financiară a universității faptul că examenul s-a desfășurat du­pă criterii mai exigente. „Cei care nu au avut o anumită pregătire, sufici­en­tă pentru a răspunde la această exigență, nu au ajuns la universități și cel puțin la noi am observat o creștere a calității studenților din primii ani”, a completat rectorul.

Aceeași situație o semnalează și prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică la Uni­ver­si­ta­tea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Acesta subliniază faptul că în­vă­ță­mîn­tul superior nu este și nu trebuie să fie un învățămînt de masă, iar un bacalaureat riguros a adus pe băn­ci­le Politehnicii două generații de studenți „a căror calitate a crescut. Pro­fesorii care predau matematica în anul I au constatat că, în urma înăspririi condițiilor de promovare la sfîrșitul clasei a XII-a, într-adevăr, calitatea studentilor din anul I a crescut. Însă, din punctul meu de vedere, consider că, pe lîngă universități, ar trebui să existe mai multe forme de învă­ță­mînt post-liceal, școli tehnice, profesionale, școli care să permită obținerea unor competențe de ordin tehnic, care, la rîndul lor, să permita includerea mai rapidă pe piața muncii a absolven­ți­lor acestor forme de învă­ță­mînt, în acele domenii în care nu este nevoie de ti­neri cu pregătire de tip universitar.” Acest punct de vedere al existenței unor formule alternative de educație post-liceală l-a susținut și fostul mi­nistru al Educației, Ecaterina An­dro­nescu, care propusese în toamna anului trecut introducerea în 2013 al unui bacalaureat profesional, care să le permită tinerilor să intre direct pe piața muncii fără să urmeze cursu­rile unei instituții de învățămînt su­pe­rior. „Se conturează ideea unui ba­ca­laureat profesional. Acest lucru în­sea­mnă că vom avea bacalaureatul național, pe care-l și avem acum, cu aceleași probe, cu același conținut, iar bacalaureatul profesional să-l gîn­dim ca o formă de finalizare pentru cei ca­re nu țintesc învățămîntul superior, dar vor să meargă în producție. În felul acesta, prin bacalaureatul profesio­nal, le dăm o certificare a capacităților lor profesionale”, declara, în luna septembrie, Ecaterina Andronescu.

Bacul, în trei

O idee similară de organizare di­ferențiată a examenului de bacalaureat a existat și în timpul mandatului din 2000 al ministrului Andrei Mar­ga. Conform prof. univ. dr. Vasile I­șan, rectorul Universității „Alex­an­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), la momentul respectiv era pusă în dis­cuție existența a trei astfel de probe. „Un bacalaureat internațional care să fie cotat la standarde internaționale, unul tehnologic pentru absolvenții li­ceelor cu profil industrial și unul pen­tru cei care termină specializări uma­niste, cum ar fi filologia. Ches­tiu­nea a rămas în discuție însă nu s-a finali­zat nimic. Așa decurge bacalaureatul în Franța sau în Germania, spre exemplu. Absolventul unui liceu cu profil industrial sau tehnologic promovează un bacalaureat tehnologic, spe­cializat, și apoi are acces la studii superioare pe profil. Absolventul unui liceu real, umanist, dă un bacalaureat ceva mai larg, focalizat pe probe la disciplinele care îl interesează și are acces la orice universitate din lume pînă la urmă”, a explicat rectorul

Acesta însă susține faptul că e­xa­menul, în forma sa actuală, este un fil­tru suficient de bun și de riguros pen­tru tinerii care vor să urmeze cur­su­ri­le unei instituții de învățămînt superior din țară. „Deși calitatea candida­ți­lor și, implicit, a studenților nu ține doar de un singur aspect, doar de ba­ca­la­u­reat, colegii mei care predau la anii începători I și al II-lea spun că, într-adevăr, seriile de studenți care au ve­nit anul trecut și în celălalt an sînt ceva mai bune, mai omogene. Am primit ast­fel de reacții, de exemplu, de la colegii de la informatică, economie sau cei de la istorie, deci vă pot spu­ne concret”, a adăugat rectorul.

***

În ciuda dezbaterilor privind im­portanța creșterii ratei de promo­vare, anul acesta examenul de bacalaureat se anunță a fi la fel de riguros, procentul celor care au reușit să ia peste 5 la cele două simulări organizate fiind tot în jurul cifrei de 43%, ca și în anii precedenți. Însă conducerile universităților ieșene nu consideră că acest procent scăzut ar trebui aruncat doar în cîrca învățămîntului preuniversitar. „Să nu uităm, pînă la urmă, cum este finanțată școala, cum este privită această profesie, care, pînă la urmă, presupune o chemare interioa­ră. Pentru că a fi profesor nu e chiar un lucru de ici-colea, iar meseria de dascăl nu este așa cum este privită de politicieni, care scot învățămîntul de la raft doar în campaniile electorale și îl afișează ca un fanion și o priori­ta­te națională”, a conchis prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Cătălin HOPULELE