Universitățile au început să-și îngroape arginții

Honoris fără Causa Niciun comentariu la Universitățile au început să-și îngroape arginții 3

Instituțiile de învățămînt superior din Iași și-au întors urechile către Comisia Europeană (CE) în urma de­clarațiilor de luni ale ministrului Afacerilor Europene Ludovic Orban și ale premierului Victor Ponta. Aceștia susțin că, în urma unor nereguli sesizate, CE va de­cide în cel mai scurt timp sistarea finanțării proiectelor derulate prin Programul Operațional Sectorial pentru Resurse Umane (POSDRU). Și, din lipsa de fonduri pro­prii, instituțiile de învățămînt superior vor fi nevoite să pună capac tuturor proiectelor de acest tip. Problema apare însă la universitățile care s-au împrumutat de la bănci pentru a păstra buna desfășurare a acestor ini­țiative și care așteptau, cuminți, la coadă la Comisia Europeană, pentru rambursare. De la activitatea de cer­cetare, inovare, parteneriate internaționale și edu­ca­ție, aceste instituții vor avea ca misiune evitarea falimentului.

Neconcordanțe politice

Ludovic Orban, ministrul Afa­ce­rilor Europene, a declarat în cur­sul zilei de luni, 21 mai, că în urma unor audite realizate de către ex­perți ai Comisiei Europene (CE) în lu­ni­le aprilie și mai ale acestui an, CE va emite un raport în urma căruia va suspenda plățile pentru pro­iec­te­le POSRDU din România. Acesta a susținut că, în cazul în care nu vor fi absorbite fondurile europene, „ris­cul de dezangajare pentru 2012 este de 100%”, CE observînd probleme de funcționare la nivelului Autorității de Management a implementării proiectelor POSDRU (AMPOSDRU), în ceea ce privește aproba­rea proiectelor. „E vorba despre progra­me în care foarte multe persoane au încasat salarii între 3.500 și peste 10.000 de euro lunar. Mi se spunea de 1.500 euro pentru patru ore lu­cra­te într-un program de dezvoltare a ar­hivării”, declara luni premierul Vic­tor Ponta.

Plățile pentru programele de tip POSDRU au mai fost întrerupte la începutul acestui an, pentru o lună de zile, perioadă în care CE a înaintat statului român modificările pe care trebuie să le realizeze pentru a reintra în normalitate. Însă, conform fos­tului ministru al Muncii, Sulfina Bar­bu, aceste nereguli, care cu­prin­­deau plăți amînate, întîrziate sau salarii necorespunzătoare au fost sesizate încă de pe vremea guvernării PDL și s-au demarat o serie de investigații pentru a verifica acuzațiile.

La ghișeu, la bancă

Conducerile universităților ieșe­ne pun însă declarațiile de la începutul săptămînii trecute pe baza unei presiuni crescute și de alegerile din iu­nie. Au existat încă din primăvară discuții cu privire la suspen­da­rea acestor programe, „de aceea trebuie să luăm cu circumspecție de­cla­ra­țiile astea înainte de campanie. Pr­oblema programelor POSDRU, fi­nanțate din fonduri structurale, este de dată mai veche. A mai fost în pri­mă­vară, în iarnă un anunț. Va trebui să așteptăm să ve­dem ce se va în­tîm­pla dar, practic, ar fi pentru pri­ma da­tă cînd s-ar bloca în to­ta­litate un pro­gram european. Nu știu ce să vă spun, este posibil”, a de­clarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rec­torul Uni­ver­si­tă­ții „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Dacă însă CE va întrerupe finan­țarea acestui program, situația in­sti­tuțiilor de în­vă­ță­mînt superior din țară va fi una dificilă. Pentru a pu­tea aplica la un astfel de proiect, universitățile depun un do­sar complet, cu bu­getul detaliat, de la salarizarea ce­lor care fac parte din program, pînă la cheltuieli amă­nunțite legate de toate activitățile pe care acesta le presupune. Acest do­sar este analizat de către o comisie de la AMPOSDRU și aprobat sau res­pins. În cazul în care pro­iectul este acceptat, acestuia îi vor fi di­rijate fondurile ne­cesare din fi­nan­ța­rea structurală. Mai departe, banii ajung către universi­tăți printr-un sistem pe bază de rambursări. Instituțiile de învățămînt su­perior trebuie să demareze pro­iec­te­le, să achiziționeze echipamentul, să plătească salariile celor implicați din fonduri proprii, ca mai apoi acestea să primească înapoi banii investiți. Iar în anul universitar în curs au existat întîrzieri de pînă la șase luni la nivel de achitare a plăților. „Aproape toa­te universitățile care au accesat ase­me­nea fonduri au avansat cheltuieli din veniturile proprii pentru derula­rea proiectelor. Și, practic, pe durata unui asemenea proiect trebuie să avansezi mereu bani din veniturile tale și abia ulterior, prin cererea de rambursare, acestea se restituie. De aceea vor fi consecințe drastice de natură financiară, în funcție de nu­mărul de proiecte și de valoarea lor la fiecare universitate”, a adău­gat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Dacă simpla întîrziere a plății programelor le-a cauzat probleme universităților, sistarea acestora se va resimți și în timp. Acest lucru se datorează faptului că nu toate instituțiile de învățămînt superior au dis­pus de fonduri pentru a putea de­ma­ra proiectele POSDRU și, prin ur­ma­re, au fost nevoite să-și deschidă credite la bănci pentru a le putea susține financiar. În cazul unei în­tîr­zieri a plăților dinspre CE, institu­ți­ile de învățămînt superior ar fi fost ne­voite să întîrzie la rîndul lor achi­tarea ratelor bancare și, implicit, să su­fere penalități. Însă, dacă aceste fonduri vor fi suspendate pentru cî­te­va luni, există riscul ca universi­tă­ți­le să intre în incapacitate de plată și să ajungă în pragul falimentului. „Și credite de la bănci și dobînda la ele. Universitățile vor fi puse într-o situație ultra delicată din punct de ve­dere financiar. Pentru majoritatea instituțiilor va fi o situație aproape disperată. Eu sper ca aceste zvonuri să dispară după ce se termină campania electorală pentru că ele fac rău universităților. Medicina din Iași nu va fi afectată pentru că noi avem fon­duri pe de o parte să susținem pro­iec­tele și să le ducem pînă la capăt și pe de altă parte, ulterior, cînd se vor debloca, să putem rezista pînă ne vom recupera banii. Alte universi­tăți nu au însă forța financiară să facă același lucru”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Uni­versității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Nu vă dăm, vă luăm

O altă problemă este modul în care Comisia Europeană va de­ci­de să-și recupereze banii deja investiți prin aceste programe în România. Po­litica de funcționare prevede ca în cazul în care vor exista nereguli cu aplicarea și gestionarea fondurilor, programul va fi suspendat și toți ba­nii investiți în proiectele care se află în derulare să fie returnați. În acest caz, dincolo de restanțele față de bănci sau de găurile din buget determinate de investiția făcută în avans în pro­iec­te, există posibilitatea ca universitățile să fie nevoite să returneze și banii pe care i-au primit pînă la acel punct. În cel mai bun caz, „din perspectiva CE se va pune problema ca Gu­ver­nul să restituie o parte dintre fondurile cheltuite în mod necorespunzător. Dacă CE se va îndrepta cu ordonanțe împotriva Guvernului, acesta trebuie să restituie suma respectivă, iar, apoi, la rîndul său, Guvernul se îndreaptă asupra celor care au comis nereguli în derularea proiectului. În schimb, în ultimele trei-patru luni s-a consta­tat o mai bună încasare a cererilor de rambursare. Oricum, nu trebuie să fim panicați și să zicem că a venit A­pocalipsa. Există viață și dincolo de proiectele finanțate din fonduri europene”, a completat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Acesta a mai precizat că, în ca­zul UAIC, majoritatea proiec­te­lor finanțate POSDRU se află în ultimul an de derulare, doar un program pen­tru acordarea burselor doctorale se află în al doilea din cei trei ani de finanțare.

Conducerile unversităților din Iași rămîn însă sceptice în ceea ce privește suspendarea programului, mai ales în condițiile în care, după cum susține prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, discuția a început întîi în țară, ca mai apoi să se sesizeze CE. „Toată această hărmălaie a plecat din România către UE și nu invers, UE nu a avut reproșuri, dar aceste bătălii iresponsabile au adus această temă în discuție, îndeosebi de către tot felul de organe represi­ve ale statului care vor să-și justifice exis­tența prin tot felul de acțiuni, fără să se gîndească la repercursiuni asupra României”, a conchis acesta.

În așteptarea unui semn din par­tea Comisiei Europene, universi­tă­țile din Iași nu pot decît să asiste ca spectatori la situația politică actu­ală. Acestea sînt, din nou, prinse la mij­loc între discursuri de creșterea performanțelor academice și lupte elec­torale. Însă, din toamnă, puterea și opoziția se vor alinia din nou la por­țile instituțiilor, pentru a le întreba de ce nu dau randament absolvenții.

Cătălin HOPULELE

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top