Ultimii patru ani din jurnalul de învățămînt al Universității „Cuza“

La finalul celui de-al doilea mandat în care prof. univ. dr. Vasile Işan a stat la cîrma Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), acesta şi-a prezentat şi ultimul raport de activitate, care prezintă o situaţie detaliată, din toate punctele de vedere, a universităţii. Numărul aflat în scădere al studenţilor, continua creştere a programelor de masterat sau cele mai importante și bine finanțate proiecte din universitate sînt surprinse în această ierarhizare a ultimilor patru ani, cît a durat cel de-al doilea mandat, din februarie 2012, pînă în februarie 2016. Raportul a fost prezentat în ultima şedinţă a fostului Senat universitar, care și-a desfășurat activitatea în același interval, pe data de 18 februarie, şi a fost făcut public la finalul lunii trecute.

Universitatea a suferit financi­ar în ultimii patru ani, în special în ce­­­ea ce privește veniturile din surse pro­prii. Dacă în 2012, universitatea a­duna aproape 38 de milioane de lei, în 2016 suma aceasta a ajuns a­proa­pe la jumătate, la doar aproximativ 22,4 milioane. La polul opus, a cres­cut substanțial suma primită de la minister sub formă de finanțare de bază. În 2012, UAIC primea un pic mai mult de 77 de milioane, în timp ce în 2015 suma a ajuns pînă la 112, crescînd cu aproape 50%.

Cu 2.000 de studenți mai puțin

Printre cei mai importanţi factori care au influenţat activitatea uni­ver­sității în decursul ultimilor patru ani sînt micşorarea cifrelor de şco­la­­rizare, rata de promovabilitate ri­­dicată şi numărul mare de progra­me de licenţă sau de masterat propuse de UAIC. Dacă în 2014 Fa­cul­ta­tea de Litere era cea care atrăgea cinci candidaţi care să se lupte pen­tru un loc, departamentul de Limbi moderne aplicate fiind cel mai căutat din universitate, în anul în curs, studenţii s-au înghesuit către Fa­cultatea de Filosofie şi Ştiinţe So­cial Politice, către Comunicare şi re­laţii publice, candidînd şase pentru un singur loc.

Dacă numărul programelor de studiu acreditate la zi pentru ciclul de licență, din anul 2012 pînă în anul 2015, a stagnat, înregistrîndu-se 81 astfel de discipline, la începutul a­nu­­lui universitar în curs, acesta a scă­zut cu șapte, acum fiind 74. De cea­lal­­­tă parte, programele de masterat erau 158 pînă în anul 2014, iar în ultimul au mai fost înființate încă 18, studenții avînd acum posibilitatea să se înscrie la unul dintre cele 176 de programe disponibile pentru cea de-a doua treaptă a învățămîntului superior.

Prof. univ. dr. Vasile Işan a fost rectorul universităţii 8 ani.

Numărul studenților UAIC a cres­cut din 2008 în 2012, după cum este specificat în raportul de acti­vitate depus pentru primul mandat de către prof. univ. dr. Vasile Ișan, cu 2.000, ajungînd în 2012 la 26.611. Însă în ultimul mandat, așa cum s-a întîmplat în cazul ma­jorității in­sti­tuțiilor de învățămînt superior din țară, numărul acesta a scăzut, ajun­gînd la o valoare a­pro­pi­ată cu cea din 2008, aproximativ 24.450 de ti­neri. Numărul stu­den­ţilor înscriși la ciclurile de studii este, în prezent, față de anul 2012, mai mic, acesta scăzînd cu un procent de 11% la stu­denţii înscrişi la ciclul de li­cen­ţă şi cu unul de 16% la programele de masterat.

Cele mai mari scăderi s-au în­re­gistrat în numărul studenţilor în­scrişi la formele de învăţămînt la distanţă (ID) şi la frecvenţă redusă (FR), procentul studenţilor înscrişi pentru ID şi FR micşorîndu-se, faţă de anul 2012, cu aproape jumătate, 45,3%. În ceea ce priveşte numărul studenţilor înscrişi la buget sau la taxă, în 2016 s-a înregistrat o cre­şte­­re a numărului de studenţi la buget, cu un procent de 3,4%, şi o scădere a numărului celor nevoiţi să plă­tească taxe, un procent de 35,5%.

Chiar dacă numărul studen­ţilor s-a micşorat, la nivelul pre­gătirii lor poate fi constatată însă o evoluţie în ceea ce privește rata de promovare a examenelor la studiile de licenţă. Aceasta a crescut con­stant din anul 2012, în prezent a­jun­gînd de la 44% la 56%, la for­me­le de învăţămînt la zi, şi de la 22% la 39%, la formele de în­vă­ţă­mînt la distanţă.

­Împărţite în profesori, confe­ren­ţiari, lectori şi asistenţi universitari, cadrele didactice ale uni­ver­sităţii s-au împuţinat şi ele, treptat, în ultimii patru ani. Numărul profesorilor, din anul 2012, a scăzut cu aproximativ 100, pe fondul pen­sionărilor impuse de către Legea Educației Naționale, în timp ce nu­mărul lectorilor s-a micşorat şi el cu aproximativ 200 de persoane.

Fizica, cea mai „harnică” la cercetare

Situația proiectelor de cerce­ta­re, pe durata ultimilor patru ani, de­ta­liată în raportul de activitate, poate părea, la o primă vedere, in­vers proporțională. Deși numărul proiectelor de cercetare, finanțate de la nivel național, a crescut de la 81 la 90, veniturile alocate acti­vi­tăților desfășurate în cadrul acestora s-au micșorat pînă aproape de jumătate, scăzînd de la aproximativ 17.000 de lei la 10.000 de lei. Locul întîi în topul facultăților din universitate cărora le-au fost acordate fonduri pentru cercetare a fost ocupat, detașat, de Facultatea de Fizică.

Chiar dacă numărul studen­ţilor s-a micşorat, la nivelul pre­gătirii lor poate fi constatată însă o evoluţie în ceea ce privește rata de promovare a examenelor la studiile de licenţă. Aceasta a crescut con­stant din anul 2012, în prezent a­jun­gînd de la 44% la 56%, la for­me­le de învăţămînt la zi, şi de la 22% la 39%, la formele de în­vă­ţă­mînt la distanţă.

Revistele universității au ră­mas în număr de 49 în ultimii patru ani, în timp ce titlurile publicate la Editura UAIC au variat de la 220 la 235. În ceea ce privește pro­iecte­le europene de educație și forma­re, în perioada mandatului în­che­iat totalul finanțării proiectelor euro­pe­ne Erasmus+, Erasmus Mundus și SEE, desfășurate la nivel in­sti­tu­țio­nal de UAIC, a fost de aproximativ 22.000 de euro. Cea mai mare parte a finanțării, în valoare de 12.000 de euro, s-a îndreptat către cele patru proiecte Erasmus Mun­dus, în care s-au derulat 429 de stagii în afara țării, cei mai mulți membri ai comunității academice implicați în proiecte preferînd ca țară gazdă Franța.

Acordurile și parteneriatele in­ter­­naționale inter-instituționale e­rau, în anul 2012, în număr de 77, semnate cu 30 de țări din Europa, America de Nord și de Sud, Africa și Asia. La momentul actual, nu­mă­rul acestor acorduri active a cre­scut, acum fiind de 104, în se­me­strul trecut încheindu-se chiar un acord cu o rețea de 70 de in­sti­tu­ții de învățămînt superior din Bra­zilia, numită Grupo Coimbra de Universidades Brasileiras.

Servicii pentru studenți

La capitolul „Servicii pentru stu­denți”, în document este men­țio­nată, în primul rînd, întîlnirea cu studenții reprezentanți la ni­velul Consorțiului Universitaria, care a avut ca rezultat elaborarea u­­nui regulament de mobilități in­ter­ne pentru studenți, care să fie aplicat între cele cinci universități membre: UAIC, Universitatea din București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Aca­de­mia de Studii Economice din București și Universitatea de Vest din Timișoara.

Bursele, un alt serviciu pentru studenți analizat în raport, sînt îm­părțite în două categorii: burse pen­­tru activitatea în campus și burse din finanțarea complementară, oferită de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Cele dîntîi, finanțate din veniturile proprii ale facultăților și universității, au fost, în semestrul întîi, 727, iar cele din categoria a doua, dacă în anul 2012 erau aproximativ 4.000, numărul lor, în anul în curs, a crescut cu a­pro­ximativ 1.000.

În primul an al mandatului, a fost acordată o singură bursă pentru performanţă, pentru ca apoi, în a­nul 2013, aceasta să nu mai fie a­cor­­dată deloc. În anul 2015, însă, UAIC a acordat, din finanţarea com­ple­mentară acordată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, două burse pentru per­for­­manţă şi pentru locurile obţi­nute de către studenţi la o­lim­pi­ade.

Astfel, deşi numărul stu­den­ţi­lor a tot scăzut în cel de-al doilea mandat al prof. univ. dr. Vasile Işan, pregătirea tinerilor înscrişi la UAIC a dat roade, acest lucru o­bser­vîndu-se atît din creşterea ratei de promovare la examene, cît şi din re­zultatele acestora obţinute la com­pe­tiţiile universitare.