Teoria formelor fără fond, demonstrată la FIE

Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii Niciun comentariu la Teoria formelor fără fond, demonstrată la FIE 168
Teoria formelor fără fond, demonstrată la FIE.

Anunțat cu o zi înainte, cînd bu­­getul încă nu fusese aprobat de că­tre Consiliul Local, Festivalul In­ter­național al Educației (FIE) a dovedit și anul acesta că oamenii care stau în spatele organizării lui nu au re­ușit să lege toate evenimentele în­tr-o manifestare coerentă. Avînd loc pe par­cursul a 30 de zile, în pe­ri­oada 12 mai – 10 iunie, FIE re­u­nește în acest an un mozaic de eve­nimente artistice, sportive și cultu­rale cooptate pen­tru „diversitate cul­turală”, dar multe dintre care, în lipsa festivalului, ar fi avut loc ori­cum. Ex­cep­tînd Universitatea de Ar­te „George E­nes­cu”, ai cărei stu­denți au ajutat la cre­area noii iden­tități vi­zuale, implicarea celorlalte uni­ver­sități este la fel de redusă ca și anul trecut.

Criticat în multe rînduri de că­tre reprezentanții mediului cultural ie­șean, începînd cu evenimentele ca­re nu au nicio legătură cu cultura și pî­nă la sigla nepotrivită a unui festival de acest gen, specialiștii afirmă că nu s-au respectat ideile primei e­­diții, care reunea sub umbrela cul­tu­rală evenimente de mare am­plo­a­re, cît și proiectele tuturor uni­ver­si­tăților de stat din Iași.

Numele, singura legătură cu prima ediție

Prima ediție a festivalului a fost or­ganizată în 2013 de către firma Ab­plus, care au declarat la mo­men­tul respectiv că au gîndit FIE ca fiind un festival strîns legat de mediul u­­ni­versitar din Iași, care să implice e­ve­nimente culturale și educa­țio­na­le. Acum patru ani, manifestarea cul­­turală a adus cîteva premiere pe sce­nă. Personaje precum Patricia Kaas sau Lordul David Trimble, laureat al premiului Nobel pentru Pace, au venit pentru prima dată în capitala Mol­dovei. Tot atunci s-a introdus ideea de teatru, operă și film în aer liber, iar „Marșul absolvenților” a re­unit toți studenții din universi­tățile ieșene. „Obiectivele ediţiei din 2013 au fost crearea unui eveniment iden­titar, de asta a fost şi numit «al edu­caţiei», ca o caracteristică iden­ti­ta­ră pentru oraşul Iaşi. Am vrut şi ca fes­tivalul să fie un eveniment pentru pro­movarea Iașului la nivel na­ţio­nal şi european ca un oraş al edu­ca­ţi­ei”, a declarat Eusebia Mindirigiu, ma­na­ging partner al ABplus. Atît a­ceasta, cît și soțul ei, Florin Min­dir­i­giu, CEO al ABplus, spun că au gîn­dit acest festival mai mulți ani și că se dorea a fi unul recurent în fie­ca­re an și s-au oferit să îl organizeze în continuare, doar că au fost în­lă­tu­rați în 2014 de Primărie, care și-a a­su­mat, de atunci, organizarea aces­tuia.

Florin Min­dir­i­giu, CEO al ABplus, spun că au gîn­dit acest festival mai mulți ani și că se dorea a fi unul recurent în fie­ca­re an și s-au oferit să îl organizeze în continuare, doar că au fost în­lă­tu­rați în 2014 de Primărie, care și-a a­su­mat, de atunci, organizarea aces­tuia.

„FIE mai seamănă în proporție de 10% cu ce a însemnat la în­ce­put. S-a depărtat foarte mult de la valo­rile principale ale acestui festival, de la care au pornit, care au fost a­celea de a promova exemple de ex­celență din Iași în domeniul cultu­rii, educației și al artei. Acum se pu­ne foarte mult accentul pe spectacole, mai mici sau mai mari, care nu mai au nicio legătură cu domeniul cultural ieșean, ci sînt importate din alte orașe”, a adăugat Florin Min­dir­igiu. Acesta a mai precizat că sin­gura legătură dintre festivalul de a­tunci și cel de acum este doar nu­mele.

Un festival al festivalurilor

Capetele de afiș din acest an sînt americanul Al Di Meola, cîntăreț de jazz, maestrul de şah Anatoli Kar­pov, Dj-ul Antoine și Gabriel Co­ta­biță. Exceptînd evenimente precum „Poezia la Iaşi”, „Gala Extra­or­di­na­ră de Operă”, susţinută de artiştii O­perei Naţionale Române din Iaşi, și spectacolul Orchestrei Filar­mo­nicii de Stat Moldova Iaşi, programul de pe site-ul oficial este cu precădere compus din activități sportive, raliuri și concerte. Adăugînd la asta și festivaluri independente de mare întindere, precum Rock`n Iași sau Hangariada, se poate spune că FIE se axează în acest an mai curînd pe orice altceva decît pe latura cul­tu­rală. „Referindu-mă la numărul de spec­tacole, implicarea Filamonicii nu putea fi mai mare, deoarece e­s­te doar o săptămînă. Este ca un tort u­riaș din care Primăria dă fiecărei instituții cîte o felie. Marți, pe data de 24 mai, este felia Operei, pe 26 este felia Filarmonicii, după aia vor veni niște trupe care ne vor bubui în cap toată noaptea la închidere, du­pă vor fi focuri de artificii, iar noi ca fraierii vom aplauda și o să spunem că «vai, ce festival frumos a fost și anul acesta»”, a declarat Bu­jor Prelipcean, directorul Filar­mo­nicii de Stat Moldova Iaşi. A­ces­ta a mai menționat că un astfel de festival trebuie să reprezinte o bu­curie și un adevărat brand al Ia­șului, iar bune exemple de valorificare a lui, conform directorului, sînt „Festivalul Internațional de Tea­tru” din Sibiu și festivalul „Untold” din Cluj.

El a explicat că Filarmonica ar fi putut avea o prezență mai nume­roa­să de spectacole, dacă ar fi de­ți­nut și o sală special amenajată în a­cest sens. „De altfel, acesta este u­nul din motivele importante, pe lîn­gă proiectul subțire, care a făcut ca Iașul să nu primească acceptul de a intra în finală pentru titlul de ca­pitală culturală europeană”, a mai a­dăugat acesta.

Încrederea organizatorilor

Mihai Chirica, primar interimar al Iașului, crede cu tărie în succesul ediției din acest an, pe care o con­sideră vizibil îmbunătățită față de edițiile precedente. El con­si­deră că organizarea de acum, diminu­a­rea numărului de evenimente și în­șiruirea lor pe o perioadă de 30 de zile, este mult mai benefică și a­tractivă publicului ieșean. „De abia din 2016 vom pune bazele cu ade­vă­rat a FIE. Trebuie să fie o manifestare culturală care să-şi capete identitate, care să rămînă, efectiv, de rezonanţă. Nu poţi de fiecare dată să discuţi despre o pleiadă de evenimente artistice şi culturale, dar care nu au legătură unele cu celelalte. Prin urmare, l-am mai şle­fu­it, l-am mai diminuat ca număr de e­venimente, ca să nu mai fie o succesiune aproape imposibil de ur­mă­rit. Pe mine nu mă interesează să văd că se întîmplă şapte piese de teatru în acelaşi timp, cu cîte şapte spectatori la fiecare piesă”, a de­cla­rat acesta.

Grupul căruia i se adresează Pri­măria, după cum susține, în acest an, este format din consumatorii ar­tei și ai culturii, și nu organizatorii unor astfel de evenimente. Dacă a­ceastă idee, de a mulțumi doar o parte a cetățenilor, va avea succes, sau nu, rămîne de văzut. Deo­cam­da­tă, singurii care cred cu tărie în reușita festivalului sînt organizatorii lui.

de Beatrice JURAVLE
de Sabina-Maria NICA

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top