Studentie usoara cu cetatenie la dublu

Anual, peste 800 de absolventi de liceu din Republica Moldova sint admisi la studii universitare in Romania. Acestia se impart in doua categorii: basarabeni care detin si cetatenie romana si basarabeni fara cetatenie romana. Acest statut sapa un sant mare intre studentii din Basarabia. Avantajele tinerilor care sint si cetateni romani sint multiple: acestia pot primi orice alta categorie de bursa, nu au nevoie de permis de sedere si se pot angaja oricind, legal, pe teritoriul Romaniei.

Viza pentru cealalta casa

Pentru tinerii basarabeni, studiile in universitatile romanesti sint o oportunitate de a avea parte de o scolarizare de calitate si, in plus, o sedere de mai mult de patru ani pe teritoriul tarii-gazda inseamna si posibilitatea de a obtine cetatenie romana. In baza Hotaririi de Guvern nr. 689/1994  privind “acordarea unor burse de studii si specializare, doctorat, a altor forme de sprijin pentru tinerii de origine etnica romana sau pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate”, acestia beneficiaza de o bursa a statului roman, drept la cazare in caminele institutiei de invatamint, precum si de reducere de 50 % la transportul intern, asa cum au, de fapt, toti studentii romani. In ultimii ani, tot mai multi studenti detin cetatenie dubla, cea a Republicii Moldova, precum si cea romaneasca. Asta inseamna ca ei se bucura, in acelasi timp, atit de drepturile unui student basarabean bursier al statului roman, cit si de drepturile unui cetatean al Romaniei.

Tinarul de peste Prut cu cetatenie romana este avantajat fata de cel fara cetatenie : el se afla legal pe teritoriul Romaniei, nu are nevoie de o viza eliberata de Ambasada sau de Consulatul  de la Chisinau. De asemenea, acesta se poate angaja cu carte de munca si poate reveni pe teritoriul tarii-gazda ori de cite ori doreste, fara a avea nevoie de o invitatie sau de viza. In acelasi timp, gratuitatea la studii ii este asigurata,  el beneficiind si de o bursa din partea statului roman, bursa pe care o primeste indiferent de rezultatele de la universitate. Totodata, are si dreptul de cazare neconditionata in caminele institutiei de invatamint superior.

In acelasi timp, dubla cetatenie ii confera un alt statut. Basarabeanul aflat in aceasta situatie trebuie sa indeplineasca o procedura distincta pentru a-si stabili resedinta in localitatea in care urmeaza studiile, iar asigurarea medicala o obtine altfel decit basarabeanul fara cetatenie romana. O alta categorie de studenti sunt cei care au domiciliul chiar pe teritoriul Romaniei. Acestia nu mai au nevoie de acte care sa le ateste resedinta, pentru ca este inscrisa in anexa de la buletinul de indentitate.

Viza de flotant sau permis de sedere?

Pentru studentii cu cetatenie romana si cei fara aceasta, lucrurile stau altfel. Cei fara cetatenie trebuie sa-si faca un document provizoriu care sa le ateste resedinta pe care o au in Romania.

Moldovenii fara dubla cetatenie  stiu de la inceput acest lucru. Li se spune chiar de la ambasada. Ei trebuie sa obtina un permis de sedere  in care se specifica resedinta temporara pe teritoriul tarii. Tinerii trebuie sa se prezinte personal la Serviciul pentru Straini din cadrul Oficiului Roman pentru Imigrari cu o cerere tip pentru eliberarea legitimatiei de sedere temporara.  Conform Hotaririi Guvernului nr. 1251 din 2006, cererea va fi insotita de dovada resedintei legale in Romania, precum si de doua fotografii tip pasaport ale titularului.  De asemenea, se solicita originalul si o copie a pasaportului moldovenesc, adeverinta eliberata de institutia de invatamint si o adeverinta medicala. Bursierii statului roman sint scutiti de plata taxelor si de prezentarea dovezii mijloacelor de intretinere. “Mi-am facut permisul inca la inceputul anului de studii. Fara acest act nu pot trece vama, trebuie sa il prezint impreuna cu pasaportul moldovenesc in care am viza”, spune Vadim Rotaru, student in anul II la Facultatea de Constructii, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi (UTI).

De cealalta parte a usii, basarabenii care sint si cetateni romani, dar cu resedinta in afara tarii, trebuie sa obtina un act de identitate provizoriu, in care sa se specifice domiciliul acestora. Pentru aceasta ei trebuie sa mearga la Directia de Evidenta a Persoanelor si sa depuna un dosar cu mai multe acte : o copie xerox a certificatului de nastere eliberat de autoritatile romane, chitantele reprezentind plata taxei extrajudiciare si a taxei pentru eliberarea cartii de identitate provizorii, in valoare de doi lei, taxe achitate la Trezorerie, doua poze recente 30/40 mm, o copie a carnetului de student vizat pentru anul de studii respectiv, copii xerox si originalul pasaportului romanesc, precum si o copie xerox si originalul pasaportului moldovenesc. In urma depunerii acestui dosar, tinarului i se va elibera un act de identitate provizoriu, in baza caruia va avea drepturile unui student roman, cu asigurare medicala gratuita.  Totusi, putin stiu ca au nevoie de acest act. “Eu stiam ca nu imi pot face viza de flotant si ca nu am nevoie de permis de sedere, doar nu am viza. Un an de zile nu eram la evidenta nicaieri. Pina cind nu am primit o amenda frumoasa de la Politie. Abia atunci ei mi-au spus cum ar trebui sa procedez”, spune Mihai Vozniuc, student in anul al II-lea la Facultatea de Constructii (UTI).

Asigurarea medicala este iarasi o alta necunoscuta pentru cei care au cetatenie romana. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006, capitolul 2, articolul 213 prevede ca :  “Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei: toti copiii pina la virsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pina la virsta de 26 de ani, daca sint elevi, inclusiv absolventii de liceu, pina la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca”. Ca urmare a acestei legi, nici studentii basarabeni, bursieri ai statului roman, cu permis de sedere pe teritoriul Romaniei, nu achita contributii lunare pentru asigurarea medicala. Ei se bucura de asigurare la fel ca si studentii romani.

Doar cei fara resedinta platesc pentru asigurare medicala

In cazul celor cu cetatenie dubla, acestia vor beneficia de asigurare medicala in baza actului de identitate provizoriu.

Apare insa o problema pentru studentii care nu au resedinta in Romania: “Acestia beneficiaza doar de o asigurare facultativa. Este un pachet de servicii minimal, care se obtine in baza unei cote lunare de 145,8 lei. Banii reprezinta 13,5 % din dublul salariului minim pe economie si se achita la unul din ghiseele Casei de Asigurari. Pachetul de servicii minimale include asigurari in cazul urgentelor medico-chirurgicale, precum si in cazul urgentelor epidemice”, a declarat ec. Cristian Lapusneanu, presedinte-director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Iasi.

Banii nu vin cu pachetul de acasa

Bursele au fost mereu o problema pentru basarabeni. Pina in acest an, un student din Republica Moldova, bursier al statului roman, beneficia de o bursa in valoare de 50 de dolari pe luna. Incepind cu acest an, aceasta suma a crescut pina la 65 de euro.

Marirea s-a facut prin H. G.  844/2008 “privind stabilirea cuantumului burselor pentru elevii, studentii, doctoranzii si cursantii din invatamintul postuniversitar din Republica Moldova, Ucraina, pentru cei de origine etnica romana din afara granitelor tarii, pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si pentru cetatenii straini, bursieri ai statului roman, care studiaza in institutii si unitati de invatamint din Romania”. De aceasta bursa studentii se bucura indiferent de notele pe care le obtin la examene. Asta inseamna ca desi studentul basarabean are restante, lui nu ii este lezat de dreptul la bursa. Insa bursele sint valabile doar pentru un singur ciclu de studii de licenta, respectiv, de masterat sau de doctorat. Daca studentul  vrea sa urmeze o a doua facultate, el nu va mai beneficia de cei 65 de euro. De asemenea, chiar daca tinarul exceleaza la invatatura, nu poate candida pentru o bursa de merit.  Lucrurile se schimba insa atunci cind vorbim de un student cu cetatenie romana. Acesta poate renunta oricind la statutul de bursier special al statului roman si intra in competitie cu studentii romani. Asta mai inseamna, in acelasi timp, si pierderea dreptului de cazare in camin asigurat de universitate. “In primul semestru am avut cea mai mare medie din an. Trebuia, teoretic, sa iau bursa de merit, care e in jur de 4 milioane, si nu sa incerc sa supravietuiesc cu milionul pe care il aveam. Dar, cind am mers la secretariat si am intrebat daca pot candida si eu pentru bursa de merit, mi-au zis ca nu am dreptul. Doar daca as renunta la statutul de student basarabean”, spune Diana Ursu, studenta in anul al III-lea la Facultatea de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, care a devenit si cetatean roman inca din 2004.

Acest lucru este valabil si in cazul programului Erasmus. Media mare nu il ajuta pe  basarabeanul  fara cetatenie romana. “Studentii basarabeni nu au cum participa in program. Nu le permite statutul. Republica Moldova nu este membra a Uniunii Europene, si nici nu are incheiat vreun acord bilateral Erasmus. Daca insa studentul detine cetatenie dubla, acesta are toata libertatea de a candida”, spune Ioana Pristavu, secretara la Biroul de Programe Comunitare al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”.  Totodata, daca studentul cu cetatenie dubla se hotaraste sa candideze pentru program, atunci el trebuie sa renunte la bursa oferita de statul roman. “Nu se poate bucura de ambele, va pierde bursa de basarabean pentru ca deja va fi renuntat la statutul acesta. Anul acesta pentru prima data o moldoveanca a plecat cu o bursa Erasmus in Germania. Studenta este in anul al III-lea la Facultatea de Filosofie si nu avea bursa din partea statului roman. Nu a pierdut nimic. A avut media mare si a reusit. Oricum achita taxa de studii”, adauga Ioana Pristavu.

Obtinerea cetateniei romane reprezinta un ideal pentru cei mai multi tineri moldoveni. Pe linga beneficiile pe care le ofera, statutul de cetatean roman le asigura si relatie de lunga durata cu romanii. Diferentele dintre studentii cu o singura cetatenie, cea a statului roman, si cei cu cetatenie dubla vor fi tot mai putine. Asta si pentru ca numarul tinerilor “neromanizati” va scadea. Mai ales ca prin O.U.G. din 5 septembrie 2007, timpul de acordare a cetateniilor s-a scurtat de la citiva ani (uneori si peste 10) pina la 6 luni.

Lina VDOVII