Stelele de deasupra Observatorului Astronomic se văd în ceață

În ultimii ani, soarta Observatorului Astronomic din Copou a tot fost adusă în discuție la nivelul conducerii Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în patrimoniul căreia se află. Dar fondurile insuficiente pentru renovarea clădirii au șters ideea unui nou început pentru edificiul care are o istorie de un secol. Pînă anul acesta, cînd a fost gîndit un nou proiect de consolidare și modernizare. Nu este primul de acest fel, dar poate fi ultimul și cel cîștigător. Pînă ce planul va primi undă verde, studenții de la Facultatea de Matematică, cei care vin la Observator pentru a studia fenomenele despre care învață, vor continua să privească cerul prin aceleași aparate folosite de generații.

Din 1913, de cînd a fost înfiin­țat, la Observatorul Astronomic din Iași nu au mai fost făcute lu­crări de re­novare. Ultima dată cînd s-a adus în discuție această problemă la ni­velul conducerii universității a fost în preajma anului 2008. Atunci a fost obținut un grant pentru a­chi­ziționarea unor echipamente noi. Pentru a putea fi folosite, era nece­sară recondiționarea clădirii, dificil de realizat atît din cauza lipsei fon­durilor, cît și din cauză că Obser­vatorul este considerat monument. „Acum proiectul se află în etapa de aviz și trebuie aprobat de o comisie de experți. Refacerea unui monument nu se poate face ca oricare altă clădire. Este o lucrare com­plexă, trebuie dată jos și o parte din clădire, pentru că de-a lungul tim­pului s-au tot adăugat corpuri și nu mai arată ca la început”, a explicat prof. univ. dr. Cătălin Lefter, deca­nul Facultății de Matematică.

În căutare de vizitatori

Din planul de renovare face parte și mutarea Planetariului din Corpul A al UAIC lîngă Obser­va­tor, prin „realizarea unei anexe, un­de să se facă prezentări și, cînd vre­mea va fi bună, să se poată urca și în cupolă. Planetariul funcționeză acum. Noi ne-am dori să achizi­țio­năm și echipamente mai performante, dar vom vedea cu timpul”, a completat decanul.

Din incinta Observatorului fac parte și două laboratoare de cercetări, unul de mecanică și celălalt de astronomie.

Spre deosebire de Observator, Planetariul este deschis publicului larg, în primul semestru fiind vi­zitat, în medie, de cîte două gru­puri de elevi și stu­denți pe săp­tămînă. Astfel, pe lîngă activită­țile didactice și de cercetare cărora ser­vește Observatorul, oda­tă cu reno­varea clădirii se urmă­rește și des­chiderea acestuia pentru comu­ni­tatea locală. „După ce va fi recon­solidat, dorim să îl orientăm pe trei direcții. În scopul cercetării, în scop didactic, urmărind să inte­grăm și planetariul, iar cea de-a tre­ia direc­ție este cea de popularizare, pentru ca elevii să poată participa la obser­vații”, a precizat lect. univ. dr. Că­tă­lin Galeș, cadru didactic la Fa­cultatea de Matematică.

Din incinta Observatorului fac parte și două laboratoare de cer­cetări, unul de mecanică și celălalt de astronomie. Pentru cel dintîi au fost achiziționate în 2008 mai multe echipamente, care nu au putut fi fo­losite pentru că în acea perioadă începuse derularea unui proiect de renovare a clădirii, sistat din cauza „crizei economice”, după cum preci­zează conducerea facultății. „Au mai fost făcute consolidări, a mai fost reconstruit acoperișul, dar nu știu să se mai fi făcut reparații în între­gime. Acolo mai trebuie refăcută și instalația electrică, și sistemul de încălzire. Din cauza asta trebuie aș­teptat cu echipamentele cumpă­ra­te”, a adăugat lect. univ. dr. Cătălin Galeș.

La momentul actual, la Obser­va­tor se fac studii asupra eclip­se­lor, asteroizilor sau prelucrări de date. Însă, spre deosebire de activitatea din anii ’70 – ’80, „cînd se puteau face mai multe observații de calitate, acum, pentru că există o poluare luminoasă în vecinătatea orașului, rolul observațional a scă­zut. Totuși, din punct de vedere al prelucrării de date primite din alte centre, se poate crea o infra­struc­tu­ră puternică”, a adăugat cadrul di­dac­tic.

Astronomia în vremea războiului

De cînd a fost înființat, s-au ob­ținut numeroase rezultate noi în urma cercetărilor astronomilor. U­nul dintre aceștia este și Constantin Popovici, cel care a pus bazele Ob­servatorului din Copou și ale cărui teorii sînt folosite și astăzi în cerce­tare. În timpul acestuia a fost fă­cută cunoscută astronomia foto­grafică la Iași și a fost achiziționat primul astrograf Zeiss.

Mai tîrziu, după cel de-al Doi­lea Război Mondial, aproape toată aparatura a dispărut. „Victor Na­dol­schi s-a ocupat după război de refacerea infrastructurii Obser­va­to­rului. Cam două treimi din echipamente n-au mai putut fi recu­pe­rate. Clădirea a fost folosită pe post de refugiu și cum aparatura era prea grea, nu a mai putut fi cărată. Cînd s-au întors, nu le-au mai gă­sit”, a menționat lect. univ. dr. Că­tălin Galeș.

Oda­tă cu renovarea și modernizarea clădirii se urmă­rește și deschiderea acesteia pentru comunitatea locală.

În vremea în care Victor Na­dol­s­chi s-a aflat la conducerea Ob­ser­vatorului, au fost introduse mai mul­­­te metode de observație, pe ba­za plăcilor fotografice, astro­no­mul ocupîndu-se și de fotometrie, sta­tistica stelară și observarea e­clip­selor.

Tot atunci a fost inau­gu­rat un laborator de cercetare și au început să fie cumpărate din ce în ce mai multe echipamente. Între 1950-1999 au fost făcute majo­ri­tatea a­chi­zițiilor care se regăsesc și astăzi în dotarea Observatorului. În ace­eași perioadă a fost creată și o stație seismică care a condus la i­den­tificarea a două noi zone se­is­mice.

După 1966 au fost create două laboratoare, unul de mecanică fină și un laborator electronic și a fost adus la Iași un orologiu cu cuarț, care, după mai multe completări, a ajuns să fie folosit de-a lungul timpului drept un cronograf digital de precizie.

Și Planetariul din incinta uni­ver­sității are o istorie de mai bine de 30 de ani, perioadă în care, vi­zitîndu-l, mai multe generații de e­levi și studenți au învățat despre fenomenele legate de cinematica și dinamica sistemului solar.

Totuși, multe dintre echipamentele din dotarea Obser­va­to­ru­lui sînt considerate astăzi înve­chi­te, însă achiziționarea altora mai noi este dificilă din cauza cos­tu­ri­lor ridicate. „S-au mai cumpărat e­chipamente, printre care o lunetă so­lară, iar în 2008 s-au cumpărat niș­te truse de mecanică, montate în laborator.

E complicat și cu apara­tura a­ceas­ta, dacă vrei să cumperi din țară, firmele prezente la li­ci­ta­ție sînt intermediari, nu există fur­ni­zor direct așa că prețul crește și de trei ori cîteodată”, a mai pre­ci­zat decanul Facultății de Matematică.

***

În vara anului trecut, în urma unei vizite la Iași, ministrul Cul­tu­rii, Daniel Barbu, a anunțat că două monumente din Patrimoniul Na­țio­nal din Iași vor primi finanțare în anii următori pentru a fi reabilitate. Unul dintre acestea este Ob­ser­vatorul Astronomic din Copou, care a fost vizitat la începutul aces­tui an de o echipă de arhitecți. În­cep să fie făcuți din nou pași pen­tru ca edificiul să „devină un obiec­tiv așa cum ar trebui să fie” și așa cum și-l doresc cei care în­cear­că să îl țină în viață.

OBSERVAȚII DIN ȚARĂ

În Moldova există mai multe ob­servatoare astronomice per­for­­­man­­­te, în localități precum Ga­lați, Bârlad, Bacău, sau Suceava.

Însă la nivelul țării, cel mai vechi observator astronimic des­chis publicului se află în Bu­cu­rești, Observatorul As­­tro­­­no­mic Municipal „Amiral Va­si­le Ur­sea­nu”. Acesta și-a deschis pentru prima dată porțile es­te cea în 1910. Clădirea în care func­țio­nea­ză observatorul este ampla­sată în cen­­­trul orașului și este construită sub formă de corabie. Amiralul Va­sile Urseanu, cel căruia i-a apar­ți­nut edificiul, spunea că l-a gîndit astfel pentru ca atunci cînd privea cerul, să simtă că plutea pe mare.

Trei ani mai tîrziu, în 1913, au fost puse și bazele observa­to­ru­lui din Iași, amplasat în Copou.

Observatorul astronomic din Galați este considerat a fi cel mai mare din țară și este singurul ca­re dispune de un acoperiș tractabil. Tot aici se regăsește prima lunetă pentru observații solare cu filtru H-alfa. Anul trecut, au fost des­co­­perite două stele variabile din constelațiile Cassiopeia și An­dro­­meda.

Cele mai multe observatoare dispun și de planetarii. La Pi­teș­ti, în schimb, se află primul pla­netariu digital din România, fără să existe și un observator astronomic.

Foto: Dan LUCA