Softul de la polonezi, o barieră lingvistică în depistarea plagiatelor

Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii Niciun comentariu despre Softul de la polonezi, o barieră lingvistică în depistarea plagiatelor 31
Softul de la polonezi, o barieră lingvistică în depistarea plagiatelor

Una dintre cele mai importante teme de discuţie din educație este problema plagiatelor în universităţi. În martie, 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a dat o ordonanţă de urgenţă care privește modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, şi anume OUG nr. 4/2016, prin care universităţile din România sînt obligate să folosească softuri anti-plagiat pentru lucrările de doctorat. În prezent, 29 de instituţii şi universităţi din România se află pe lista celor care folosesc contra-cost „sistemantiplagiat.ro”, un program recomandat de către MEN. Din totalul lor, trei sînt universități ieșene: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) . Conducerile instituțiilor de învățămînt superior spun însă că softul are mai multe probleme – nu păstrează o bază de date cu lucrările verificate anterior și nici nu poate verifica plagiatul din limbi străine.

Înfiinţată în anul 2012, platforma recomandată de către MEN a fost cre­ată de către un profesor universi­­tar din Polonia şi aparţine firmei SC Plagiat-Sistem Antiplagiat Prin In­ter­net SRL, care aparţine la rîndul ei de firma poloneză „Plagiat.pl.”. Di­rectorii Consiliilor pentru Studiile U­niversitare de Doctorat (CSUD) ai celor trei instituţii de învăţămînt su­perior ieșean spun că două dintre ce­le mai mari probleme pe care le are softul, printre altele, sînt că nu dis­pu­­­ne de o bază de date şi că nu fa­ce traducere din alte limbi. Softul re­co­mandat de MEN nu păstrează fi­şi­e­rele încărcate anterior, astfel că o te­ză de doctorat nu poate fi com­pa­ra­tă cu una din anii anteriori.

Universitatea Tehnică „Gheo­r­ghe Asachi” din Iaşi (TUIASI) fo­lo­seşte softul recomandat de către MEN de aproximativ un an şi ju­mă­tate. „Noi, la TUIASI, avem a­chi­zi­țio­nat un soft din acesta, de similitu­­dine, care este agreat de Minister și mergem cu el. Problema nu este a sof­turilor de plagiat, ci a bazelor de date în care se uită acestea. Cineva poa­te să copieze, dintr-un articol scris într-o altă limbă, și-atunci pu­tem să avem softuri oricît de minu­­nate, că niciunul nu face traduceri”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Go­raş, directorul CSUD al TU­IA­SI.
Acesta a mai menţionat că e­xis­tă tehnici prin care, în lucrări, pot fi amestecate cuvintele astfel încît să nu fie detectate nici de sistemul an­ti-plagiat, nici de conducătorii de doc­torat. Instituțiile de învățămînt su­perior achiziționează accesul la a­cest soft, fie pe baza unui abonament lunar, fie măsurat în număr de caractere care sînt verificate pentru similitudini. Universitatea Teh­nică a cumpărat iniţial 25 de mili­oa­ne de caractere pentru suma de a­pro­ximativ 8.000 de lei, care s-au e­puizat între timp, motiv pentru ca­re, de curînd, au mai fost a­chi­zi­ţio­na­te alte 25 de milioane. „Asta e regula. Și mai este un aspect: în domeniul teh­nic există diagrame, există e­cu­a­ții, există notații și astea, iarăși, nu sînt ușor de sesizat. Sînt situații cînd, de exemplu, softul declară ca fiind pla­giată bibliografia. Deci găsesc în lucrări diferite aceeași biblio­gra­fi­e. Și asta nu-i plagiat, motiv pentru ca­re nu ne luăm strict după el”, a mai adăugat prof. univ. dr. ing. Liviu Go­raş.

Universităţile folosesc un sitem anti-plagiat creat în Polonia

Acelaşi site de verificare îl fo­lo­seşte şi Universitatea de Ştiinţe A­gri­cole şi Medicină Veterinară „Ion Io­nescu de la Brad” din Iaşi (U­SA­M­V). „Problemele nu sînt de costuri, ci de similitudini. Cele mai multe apar la începutul lucrării pentru că ai deja ti­tlul, universitatea, facultatea şi toa­te astea trec drept plagiat. Nu e a­tî­t de inteligent ca să elimine aceste lu­cruri, el le ia şi îţi spune ca le-ai re­pe­tat de foarte multe ori. În aceste ca­zuri trebuie să reformulăm toate cu­vintele ca să treacă de comisie”, a de­clarat prof. univ. dr. Valeriu V. Co­tea, directorul CSUD al USAMV Ia­şi.

Softul evaluează gradul de si­mi­litudine a unei lucrări, existînd trei si­tuații – dacă mai puțin de 15% din materialul studiat este considerat a fi similar cu cel din alte lucrări, co­mi­siile de analiză a doctoratelor trec cu vederea acest aspect, dacă procentul se află între 15 și 40% similitudi­ni­­le sînt verificate de către student și con­­ducătorul de doctorat și apoi re­for­mulate, iar dacă procentul este mai mare de 40% sînt considerate lu­crări plagiate și respinse. Prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea a mai spus că sof­tul consideră bibliografia și ci­ta­tele ca fiind plagiate și le adaugă la procentul de similitudine.

„În sistemul Bologna, să faci o te­z­ă de doctorat în trei ani de zile, mai ales la Agronomie, unde nouă ne tre­­buie trei ani de cercetări ca să con­fir­măm rezultatele, este o muncă ti­ta­ni­că. Într-un an condiţiile sînt în­tr-un fel, în alt an sînt altfel; într-un an plo­­uă, într-un an este secetă şi nu ştii pe care date să le alegi şi atunci tre­buie mai multe cercetări. Se fac e­for­turi deosebite din partea u­ni­ver­si­tă­ţii, inclusiv materiale din partea pr­ofesorilor şi în mod deosebit din par­­­tea doctoranzilor ca să scoată niş­te teze de calitate”, a adăugat prof. univ. dr. Neculai Muntenu, membru CSUD al USAMV Iaşi.

Pentru verificarea originalităţii te­zelor de doctorat, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Po­­pa” din Iaşi (UMF) foloseşte, de un an, siteul „Plagiat.pl”, acesta a­flîn­­du-se pe lista programelor re­cu­nos­cute de către Consiliul Na­ţio­nal pen­tru Atestarea Titlurilor, Di­plo­me­­lor şi Certificatelor Universitare (C­­NATDCU) în vederea stabilirii gra­­dului de similitudine pentru lu­cră­ri­le ştiintifice. „Universitatea a de­ma­rat, prin publicarea unui a­nunţ de consultare piaţă, procedura de a­chi­ziţie a unui soft antiplagiat propriu, ale cărui caracteristici trebuie să respecte OM nr. 34­85­/2­4.­03.­20­16.­ La momentul actual procedura es­te în desfăşurare, astfel încît nu pu­tem face precizări referitoare la costu­ri”, a declarat prof. univ. dr. Irina-Dra­ga Căruntu, director CSUD al UMF.

„SafeAssign” era folosit iniţial doar de FEEA

Școala doctorală a Universității „A­lexandru Ioan Cuza” din Iași (U­AIC) folosește, din martie 2016, „Sa­feAssign”, un modul din cadrul a­pli­cației de E-learning numită „Black­board”. Programul era utili­zat de că­tre Facultatea de Eco­no­mi­e și Ad­mi­nistrarea Afacerilor (FE­AA) din anul 2009, cînd se verificau te­ze de li­cență sau de master, dar și lu­cră­­ri științifice. „Noi, acum, sîntem o­bli­ga­ți de lege să-l folosim pentru ab­so­lut toate lucrările de doctorat. Era și î­nainte folosit, dar nu numai pentru doc­toranzi”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă, directorul CSUD al UAIC. Acesta a amintit că unul din­tre punctele pe care le urmărește or­di­nul dat de minister face referință la o listă cu programele agreate de a­ces­ta, „SafeAssign” regăsindu-se pe lis­ta respectivă – „noi, dacă avem pro­­gramul nostru, n-avem niciun in­teres să folosim altul”.

Procesul prin care sînt elabora­te rapoartele de similitudine începe prin încărcarea, pe platformă, a u­nui fișier care poate fi în format .doc, .pdf sau .txt, modulul efectuînd că­utări similare cu cele pe care le fa­ce un motor de căutare, cum este Go­o­gle. Însă, spre deosebire de un mo­tor de căutare care face asta doar pe In­ter­net, el mai caută și în propria ba­ză de date, cu fișiere încărcate an­te­rior. Cu alte cuvinte, „SafeAssign” po­a­te verifica lucrări, proiecte sau fi­și­ere și din sesiunile precedente de ve­­rificare. „Fișierele deja încărcate vin din facultate, din baza de date a a­pli­cației «Blackboard» – pentru că mai sînt și alte universități care o fo­losesc, de pe Internet și dintr-o ba­ză de date internațională, cu articole ști­­ințifice, care se numește «Pro­Qu­est»”, a declarat Lucian Be­re­chet, ad­ministrator E-learning Black­boar­d. Căutarea se face după pro­po­zi­ții, fraze și paragrafe, pe baza u­nor a­socieri de cîte trei cuvinte, ex­cep­tî­nd prepozițiile, care să apară sub for­­ma unor secvențe cu înțeles.
Printre metodele pe care le fo­lo­sesc studenții pentru a eluda verifi­­ca­rea se găsesc tehnici de introdu­ce­re a unor imagini în loc de text; prac­tic, pagina cu documentul este trans­­for­mată în imagine în loc de text. Tot­­odată, ei pot introduce caracte­re albe, care să simuleze spațiul dintre cuvinte, sau caractere speciale, în loc de cele latine, și care să arate la fel. „Adică un A care arată ca un A nor­mal, introdus de la tastatură, dar ca­re este adăugat prin coduri ASCII. De tipul acesta de încercări își dă sea­­ma cel care verifică lucrarea, și nu a­plicația. Dacă fișierul este modificat de studenți sau de autori îţi trimite no­tificări. Inițial, îți arată un procent bun și îți spune că nu recunoaşte ca­racterele”, a adăugat Lucian Be­re­chet.

Soluția ar fi ca textul să fie co­piat dintr-o sursă în alta, de regulă fi­ind folosit Notepad. Plata pentru a­plicație se face prin abonament, a­nu­al, și variază în funcție de numărul de utilizatori ai aplicației. „Inițial, e­­rau undeva pe la 30-40.000 de do­la­ri pentru că aplicația e din A­me­ri­ca”, a mai specificat Lucian Be­re­chet.
Soluţia la problemele enunţate de directorii CSUD ar putea fi o a­pli­caţie care translează din treizeci de lim­bi şi care poate identifica zece ti­puri de plagiat – Turnitin. Re­pre­zen­tanții universităților spun însă că aplicaţia costă prea mult pentru bu­getele disponibile universităţilor ie­şene, prețul ridicîndu-se pînă la trei dolari pentru fiecare student.

De Beatrice Juravle și Mădălina Robu

Articole similare:

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top