Primul program Erasmus Mundus din România este coordonat la Iași

Un dosar realizat de redacția „Opinia veche” anul trecut scotea în evidență faptul că, la nivelul întregii țări, existau doar cinci programe Erasmus Mundus în care universitățile românești erau implicate, dar doar ca partenere, și nici una nu era din Iași. În urma acestor parteneriate au plecat cinci studenți cu mobilitățile Mundus și, înspre România, nu a fost înregistrată nici o vizită. Acum, în programul coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, promisiunea unor bani mai mulți și posibilitatea de a merge la instituții de învățămînt superior din afara spațiului european au determinat peste 200 de studenți de la cele 17 universități, care au semnat parteneriatul, să apeleze pentru astfel de mobilități. Pentru prima oară, discuțiile despre vizi­bilitate europeană trec dincolo de birourile unde s-au născut și au prins praf.

Programul Erasmus Mundus a fost înființat ca o formă de legătură între cadrele didactice și studenții din universitățile aparținînd spa­țiu­lui eu­ropean, cu cei din instituțiile de în­vă­țămînt superior care nu fac parte din Uniunea Europeană. Pe scurt, în ceea ce privește instituțiile de învățămînt superior, există trei direcții, sau axe, cum sînt denumite, în care acestea pot depune proiecte spre a primi finan­ța­re. Cea mai importantă este Axa 1, în care universitățile pot să formeze consorții care implementează mastere și programe de doctorat co­mu­ne. Asta ar însemna că un student poate să își împartă cele patru semestre din cadrul studiilor de masterat, spre exem­plu, în patru mobilități la patru universități care fac parte dintr-un astfel de consorțiu. Cu fiecare mobilitate, el poate să aprofundeze cîte o nouă la­tu­ră a studiilor sale. În mod concret, un student care dorește să facă un mas­ter european în managementul turismului aprobat de către Erasmus Mun­dus, „care să îi ajute pe studenți să trea­că peste marile dificultăți din turismul contemporan”, conform platfor­mei de prezentare, va face primul se­mestru la Universitatea Dane­mar­cii de Sud, unde va studia „Con­cep­tua­li­zare”. Acesta va merge apoi la Uni­versitatea din Ljubljana, Slo­ve­nia, pentru a aprofunda studiile, făcînd „Po­litici ale designului”. În al treilea se­mestru va fi în Spania, la Univer­si­tatea din Girona, pentru a învăța despre „Implementare”, iar ultima par­te din cel de-al doilea an de studiu și-o va dedica elaborării lucrării de disertație la oricare dintre instituțiile de învățămînt superior pe care le-a vizitat, sau la Universitatea Sun Yat Sen din China.

A doua direcție de dezvol­tare, Axa 2, este cea la care a depus și Universitatea „Alexandru Ioan Cu­za” din Iași (UAIC) proiectul și presupune parteneriate de tipul Eras­mus clasic, singura diferență fiind că aces­tea depășesc spațiul Uniunii Euro­pe­ne și instituția de învățămînt superior coordonatoare trebuie să fi creat anterior și un consorțiu. Ultima di­rec­ție se referă la reunirea universi­tă­ți­lor pentru a dezvolta și implementa pro­iec­te de promovare a învățămîntului superior european în întreaga lume. Un astfel de proiect ce așteaptă să fie implementat acum presupune reali­za­rea unei cooperări mai strînse între candidații la doctorat din Africa și cei din Europa.

Cei 17 semnatari

Proiectul coordonat de către UAIC poartă numele de EMERGE (Erasmus Mundus European Mo­bility with Neighbouring Region in the Est – Mobilitate europeană E­ras­mus Mundus către regiunea ve­cină din est) și se bazează pe un parteneriat realizat între universități din Europa și instituții de învă­ță­mînt superior din Ucraina, Republica Mol­dova și Belarus. Aceasta nu a fost însă prima inițiativă desfășurată de către UAIC. „Am întocmit pentru pri­ma oară o propunere Erasmus Mundus în 2007. Din păcate, atunci nu a fost un succes și patru ani mai tîrziu am reluat ideea, în contextul în care, în­tre timp, universitatea din Iași a de­ve­nit membru fondator al unui consorțiu transfrontalier, alături de Uni­ver­sitatea Suceava, Universitățile Chi­șinău și Bălți din Republica Moldo­va și Cernăuți din Ucraina. Dincolo de faptul că acest consorțiu a fost un cadru academic excelent pentru co­operare, a mai reprezentat și nucleul pentru programul Erasmus Mun­dus”, a declarat prof. univ. dr. Henri Lu­chian, prorector responsabil de re­la­țiile internaționale și parteneriatele de studii și cercetare la UAIC.

Pentru aprobarea finanțării unui asemenea proiect, UAIC a realizat întîi un consorțiu cu instituțiile de în­vățămînt superior din țările mențio­na­te mai sus, din afara UE, denumite Lot 8, și universitățile cu care a stabi­lit relații mai strînse din grupul COIMBRA. În total, parteneriatul are 17 membri semnatari. „A fost de­ma­rat în această toamnă, pe 9 septembrie, cînd unul sau doi reprezentanți de la fiecare universitate au venit la Iași și, pentru o zi, am discutat și am de­cis regulile după care vom lucra. Da­că cele financiare ne erau impuse de la Bruxelles, noi am stabilit modalitatea de a ne promova, metoda de se­lecție a studenților, de a organiza ve­nirea în fiecare universitate și re­cu­noașterea rezultatelor de la exame­nele obținute în altă țară. Aceste reguli stabilite în septembrie vor fi res­pec­tate în întregime pe durata celor patru ani în care se desfășoară pro­iec­tul”, a adăugat prof. univ. dr. Henri Luchian.

Înscrierile au început în noiembrie 2011, susținute de un program de promovare în toate cele 17 centre universitare. Termenul limită fusese inițial stabilit pentru data de 29 febru­arie, însă a fost mai apoi amînat pe 15 martie. În momentul în care s-au închis înregistrările, 245 de studenți de la toate cele 17 universități din consorțiu și-au exprimat dorința de a studia la instituțiile de învățămînt su­perior partenere. Dintre toți aceștia, cel mai mare număr a aplicat pentru a putea urma studii la UAIC, instituția ieșeană înregistrînd 38 de ce­reri. Următoarele sînt Universi­tatea din Granada, Spania, care are 37 de candidaturi și Universitatea din Gratz, Austria, cu 34 de aplicanți.

A existat interes din partea studenților din Europa și pentru zona non-UE. Spre exemplu, dacă pentru a urma studii la Universitatea din Chișinău s-au înscris 13 studenți, la cea din Bălți s-au înscris șapte și la cea din Cernăuți patru. Mai mult, cel puțin nouă tineri și-au exprimat do­rința de a merge la instituțiile de în­vă­țămînt superior din Kiev. „Există interes de ambele părți și ne bu­cu­răm foarte mult de auspiciile bune sub ca­re a început acest proiect. Dacă ar fi să facem o medie, între 12 și 15 studenți au aplicat pentru a învăța la fi­ecare dintre cele 17 universități par­te­nere”, a explicat prof. univ. dr. Henri Luchian.

Următorul pas pentru studenți este să aștepte ca, pe data de 31 de martie, să fie declarați eligibili și să își alcătuiască dosarul sau să de­ma­re­ze acțiunile oficiale de a obține vi­za, unde este cazul, beneficiind de o scrisoare de invitație de la universitatea care i-a admis.

De două ori mai mulți bani

Mobilitățile nu se adresează doar studenților de la licență, ci și celor care își desfășoară masteratul sau doc­toratul, durata lor variind în funcție de numărul de granturi pe care îl are la dispoziție fiecare universitate. Mai mult decît atît, există posibilitatea de a aplica și pentru cei care desfășoară studii post-doctorale, dar și pentru cadre didactice și personalul adminis­trativ al unei instituții de învățămînt superior. Astfel, studenții care își des­fășoară studiile de licență sau mas­terat pot sta cîte cinci, șase sau zece luni, în funcție de mobilitate, docto­ran­zii pot aplica pentru deplasări cu­prinse între șase luni și un an, iar cei care urmează studii post-doctorale pot petrece într-o altă universitate între șase și zece luni. În ceea ce privește personalul academic, cadrele didactice pot profesa în afara granițelor între patru și opt săptămîni.

Aspectul cel mai important care diferențiază programul Erasmus Mun­dus de Erasmus-ul care are loc doar în interiorul Uniunii Europene este finanțarea. Dacă grantul standard pen­tru un student sau masterand care a aplicat pentru o mobilitate prin E­ras­mus Life Learning Program este de 500 de euro pe lună, în Mundus acesta este de cel puțin 1000 de eu­ro. În plus, doctoranzii pot cîștiga cel pu­țin 1500 de euro pe lună, post doctoranzii, între 1500 și 1800 de euro, iar personalul didactic și cel administrativ pot cîștiga chiar și 2500 de euro pe lună. Mai mult decît atît, în func­ție de distanța pe care o are de parcurs, cel care a aplicat pentru o astfel de mobilitate, el poate fi rambursat. Con­cret, dacă a mers mai puțin de 500 de kilometri va fi primi înapoi cel mult 250 de euro pentru transport. Dacă va parcurge între 500 și 1000 de ki­lo­metri, va primi 500 de euro iar distanța cea mai mare pentru care poate fi rambursat este de 10.000 de kilometri, cînd candidatul va pri­mi su­ma de 2500 de euro pentru a-și acoperi cheltuielile. „Am pus problema că stu­dentul merge într-o țară vecină unde viața s-ar putea să nu fie atît de co­mo­dă ca acasă sau într-o țară în care diferența de venituri, sau față de ce­ea ce poate susține familia e foarte mare. De aceea am decis ca bursele să fie mai generoase, să nu mai existe pro­blemele de care se plîng și acum studenții care pleacă cu Eras­mus standard”, a declarat prorecto­rul responsabil de relațiile internațio­na­le de la UAIC.

Dincolo de toate beneficiile pe ca­re le obține universitatea la nivel de experiență, atît cea dobîndită de studenți cît și cea rezultată din schimburile cadrelor didactice, UAIC va cîș­tiga cel mai mult la capitolul ima­gi­ne. Conform prof. univ. dr. Henri Luchian, există un prestigiu pe care îl dobîndesc universitățile care coordonează un astfel de proiect și impac­tul la nivel de vizibilitate interna­țio­na­lă s-a resimțit încă din prima zi în care a fost deschis site-ul, emerge­.uaic.ro, în luna decembrie, „cînd am afișat deschiderea competiției. În zece zile au fost cîteva mii de ac­ce­sări ale acestui site, din 69 de țări ce­le mai multe care nu au legătură cu proiectul în sine.”

Chiar dacă acest proiect nu va fi reușita la care se așteaptă conduce­rea UAIC, ceea ce se poate observa este că universitățile din România în­cep să facă primii pași în lumea academică de dincolo de granițe. Acum, poate discuțiile despre prezența în topuri internaționale vor avea, în sfîr­șit, un numitor comun.

***

Universitățile partenere

Din Europa

o Universitatea Karl-Fran­zens din Graz, Austria;

o Universitatea Catolică din Leuven, Belgia;

o Universitatea Mont­pe­llier 2 de Științe și Tehnică, Franța;

o Universitatea Fried­rich – Schiller din Jena, Ger­ma­nia;

o Universitatea Gronin­gen, Olanda;

o Universitatea Jagiellon­ski din Cracovia, Polonia;

o Universitatea din Gra­na­da, Spania;

Din afara UE

o Universitatea Naționa­lă Yu­riy Fedkovych Cherni­vtsi, Ucra­ina;

o Universitatea Pedago­gică Națională „Mykhailo Dr­ago­ma­nov”, Ucraina;

o Universitatea Naționa­lă „Academia Kyiv-Mohyla”, Ucra­ina;

o Universitatea Tehnică Na­țională „Institutul Politeh­nic din Kiev”, din Ucraina;

o Universitatea Alecu Ru­sso din Bălți, Republica Mol­do­va;

o Academia de Științe Eco­nomice din Moldova;

o Universitatea din Mol­do­va;

o Universitatea Yanka Ku­pa­la din Grodno, Belarus;

o Universitatea Tehnică Na­țională din Belarus.

Cătălin HOPULELE