Modificarea Legii Educației Naționale obligă profesorii universitari să fie conducători de doctorat

Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii Niciun comentariu la Modificarea Legii Educației Naționale obligă profesorii universitari să fie conducători de doctorat 38
Modificarea Legii Educației Naționale obligă profesorii universitari să fie conducători de doctorat

O serie de propuneri care doresc să modifice Legea Educației Național au apărut într-un proiect de ordonanță de urgență, postat luni, 11 noiembrie, pe pagina oficială a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Acestea fac referință atît la mediul preuniversitar, cît și universitar, printre cele din urmă numărîndu-se clarificări asupra învățămîntului special integrat, asupra modului de ocupare a funcțieidactice de profesor universitar sau a înființării de duble specializări, prin alăturarea a două programe de studiu acreditate existente.

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) a publicat vineri, 11 noiembrie, un pro­iect de ordonanță de urgență (OUG) care vizează schimbarea sau completarea unor acte normative în domeniul educației. Conform pro­iectului postat pe site-ul MENCS, www.edu.ro, Legii Educației Na­țio­nale nr. 1/2011, publicată în Mo­nitorul Oficial al României, Partea I, îi vor fi modificate anumite articole care vizează atît mediul universitar, cît și cel preuniversitar. Tot atunci proiectul a fost lansat unei consultări publice, în perioada 11-16 noiembrie pe e-mailul dezbateri­publice@edu.gov.ro, fiind aș­tep­ta­te­ opiniile, propunerile sau suge­s­ti­ile privitoare la schimbările propuse.

Evaluările agențiilor din străinătate

Printre principalele modificări pro­puse în proiect, care se ra­por­tea­ză la mediul universitar, se nu­mă­ră și criterul de selecție după care vor fi ocupate funcțiile didacti­­ce de profesori universitari. Dacă pî­nă acum la articolul 301, la aline­a­tul (5) din Legea Educației Na­țio­na­le, erau precizate drept condiții doar deținerea diplomei de doctor, îndeplinirea standardelor minima­­le și a standardelor de ocupare a pos­turilor didactice specifice fun­c­ți­ei „aprobate de senatul universi­­­tar, fără impunerea unor condiții de­ vechime”, acum proiectul vine cu o adăugare, noua condiție im­pu­nînd viitoarelor cadre didactice să dețină și calitatea de con­du­că­tor de doctorat.
„În principiu, această măsură propusă este bună, pentru că ajută și îi forțează într-un fel pe cei care vor să devină profesori universita­ri să se desăvîrșească sub aspect pro­fesional, dîndu-și abilitarea. Pe de altă parte, poate să fie privită și ca o condiție restrictivă, care apare pen­tru cei care doresc să devină profesori”, a precizat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector cu activitatea didactică și asigu­­rarea calității la Universitatea Teh­nică „Gheorghe Asachi” din Iași. Acesta a mai adăugat și că, deși con­dițiile pentru a deveni profesor abilitat sînt aceleași cu cele care tre­buie respectate pentru a deveni pro­fesor universitar, problema care in­tervenea era una referitoare la succesiune. „Mulți deveneau întîi pro­fesori, și abia apoi își dădeau abili­tarea”, a menționat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin.

O altă modificare legislativă vi­­zează posibilitatea ca uni­ver­si­tă­ți­le să poată fi evaluate de către a­gen­ții de
asigurări externe a ca­li­tă­ții, fie ele din țară sau din stră­i­nă­ta­te, cu condiția ca acestea să fie în­registrate în Registrul European pen­tru Asigurarea Calităţii în În­vă­ţă­mân­tul Superior (EQAR). Lucrul ca­re a dus la această propunere a fost faptul că deși din anul 2012, pe te­ritoriul României agențiile înregistrate în EQAR își puteau desfășura ac­tivitatea, conform celor men­țio­na­te de către reprezentanții MENCS în proiectul de ordonanță de ur­gen­ță, „atunci cînd universitățile ro­­mânești au încercat să își e­xer­ci­te dreptul legal de a contracta o a­gen­­ție de asigurare a calității din stră­inătate, înscrisă în EQAR, s-au lo­vit de o serie de bariere care au e­vi­dențiat un vid legislativ”. A­cea­s­tă măsură introduce și o nouă con­diție propusă de MENCS, care spu­ne că universitățile care, „în ur­ma e­valuării instituționale, obțin un cali­­ficativ negativ, vor depune un do­sar prin care solicită o nouă eva­lu­are în termen de doi ani de la da­ta primeia”. În cazul în care uni­ver­si­tățile obțin două calificative ne­ga­ti­ve consecutiv, acestea vor in­tra, con­form noii legislații, în lichidare.

Deși Legea Educației Na­țio­na­le, în prezent, spune că „Senatul u­ni­versitar poate înființa duble spe­cializări, procedura de acreditare a acestora fiind cea prevăzută în le­ge”, prevederile privind în­f­i­in­ța­rea acestora lipsesc și, astfel, acest lu­cru a dus la o altă propunere, par­te din proiectul de OUG. Aceasta pre­vede ca un program nou de stu­diu de licență, cu dublă specia­li­za­re, să poată fi înființat de Senatul uni­versitar, „prin alăturarea a do­uă pro­grame de studiu acreditate exi­sten­­te”, acestora corespunzîndu-­le un nu­­măr de 240 și 300 de credite.

Propunerile Consiliului Național al Rectorilor, diferite

Acestor propuneri legislative li se adaugă și modificări aduse în­vă­țămîntului special integrat, no­ua lege stabilind în plus și faptul că acesta „se poate organiza în în­vă­­țămîntul de masă, individual și, prin excepție, în clase sau grupe spe­ciale, cu avizul MENCS”, sau mo­­dificări privind mecanismul de consultare a universităților. Astfel, alineatul (2) al articolului 221 din lege, va stabili că MENCS „co­la­bo­rea­ză cu Consiliul Național al Re­c­to­rilor (CNR) și alte structuri asociative ale universităților, cu au­to­ri­tăţi şi asociaţii profesionale şi şti­in­ţifice naţionale şi internaţionale re­­prezentative, federaţii sindicale la ni­­vel de ramură şi federaţii stu­den­­ţeşti legal constituite la nivel na­ţional”.

În urma întîlnirii re­pre­zen­tan­ți­lor universităților membre, care a avut loc pe 14 noiembrie, CNR a men­ționat într-un document trimis ministerului, că „un proiect atît de im­portant, cu impact major asu­pra organizării și asigurării în­vă­ță­mîn­­tului superior necesită o pe­rioadă mai îndelungată de dezbateri publi­ce”. Într-o anexă a documentului, CNR a atașat o listă cu pro­punerile și completările proprii referitoare la proiectul de OUG po­stat pe site-ul ministerului, multe dintre mă­su­rile propuse fiind com­bătute prin­tr-o serie de observații punctuale, sau fiind eliminate, do­rind să fie păstrate articolele deja pre­zente în lege. O astfel de mă­su­ră este cea ca­­re vizează înființarea dublelor spe­­­cializări, propunerea CNR fiind ace­ea de a modifica le­gis­la­ția, adă­u­gînd faptul că „dublele specializări ar tre­bui înființate nu­mai­ pentru acele programe de stu­dii de licență în ca­re se realizează formarea vii­toa­re­lor cadre didactice”.
Conform reprezentanților ME­NCS, proiectul de ordonanță de ur­gență va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I și mo­di­ficările aduse Legii Naționale a Edu­cației se vor aplica începînd cu data publicării acestuia.

Autor:

Aryna Creangă

Redactor-șef la „Opinia studențească”, studentă în anul al II-lea la Tehnici de producție editorială în presa scrisă, multimedia și audiovizual, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top