La „Cuza” s-au înjumătățit cursurile facultative de limbi străine

La „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași se mai organizează doar trei dintre cele șase cursuri de limbi străine facultative care se țineau în urmă cu cîțiva ani. Astfel, Facultatea de Litere mai pune la dispoziția studenților posibilitatea de a studia gratuit chineza, poloneza și norvegiana, în afara specializărilor care nu fac parte din oferta de studiu de bază. Principalele motive pentru care, astăzi, la universitate, nu se mai studiază portugheza, japoneza sau neo-greaca (care avea o tradiție de mai bine de 30 de ani la UAIC) variază de la plecarea lectorilor cu burse în străinătate pînă la dificultatea de a găsi un specialist care să țină cursurile. Iar singurii studenți care se înscriu să învețe facultativ limbi considerate mai „exotice” o fac doar din pasiune, fiindcă pentru studierea unora dintre acestea nu se oferă credite sau măcar un atestat recunoscut internațional.

După voia lectorilor

În acest an universitar, Depar­ta­mentul de Limbi Străine de la Fa­cultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” oferă studenților posibilitatea de a urma gratuit cursuri de limba chineză, polo­n­e­za și norvegiană pe baza unui acord inter-guvernamental între țări. „Noi oferim lectori de limba română în țara respectivă, iar ei trimit pe cineva care să predea aceste cursuri studenților noștri”, a declarat lect. univ. dr. Ion Constantin Lihaciu, prodecan al Facultății de Litere.

Deși cursurile de limba chineză se țin din anul 2009 pentru nivelul de începători și intermediari, iar în momentul de față sînt înscriși aproxi­mativ 80 de studenți împărțiți în cinci grupe, aceștia nu primesc la finalul anului cele cinci credite, cum se în­tîm­plă în cazul materiilor obligatorii din ciclul de licență. Conform lecto­ru­lui Zhang Bei, comparativ cu anii precedenți, numărul studenților a cres­cut cu mult, „fiind înregistrat și un in­teres vizibil mai mare”. Orele de curs au loc de două ori pe săptămînă, în fi­ecare luni și joi, iar la sfîrșitul unui an universitar, studenții urmează să sus­țină un examen. „Chiar dacă nu li se dau credite, cursanții trebuie să dea un test, atît pentru evaluarea cunoș­tin­țelor obținute, cît și pentru propria-mi evaluare, ca profesor”, a menționat Zhang Bei. Diploma care confirmă participarea studentului la curs se ob­ține după un examen împărțit pe ni­ve­luri, de la cel pentru începători (ni­velul 1) pînă la avansați (nivelul 6). „Anul acesta am deja un student care a ajuns la nivelul al treilea și care urmează să susțină examenul în ur­mă­toarele săptămîni. Diploma pe ca­re o vor primi cei care susțin examenul este recunoscută în plan interna­țio­nal și este de clasificare înaltă”, a mai adăugat lectorul Zhang Bei.

Deși cursurile sîn de facultative și studenții nu primesc credi­te, aceș­tia continuă să urmeze disciplina pen­tru că este „distractivă și e­du­cativă. Anul trecut erau puțini începători, în­să observ că anul acesta aproape toa­tă grupa a pre­ferat să urmeze în continuare cursul. Poa­te e curiozitate sau amuzament, însă cert este că fie­ca­re ar vrea un ast­fel de profesor care să ne fie alături, să comunice cu noi și să ne învețe nu doar elemente ale limbii, ci și cultura acesteia prin diverse jocuri sau concursuri”, a declarat Petro­ne­la Dăs­că­les­cu, studentă în anul al II-lea la Limbi Moderne Aplicate, spe­cia­li­zarea en­­gleză-franceză, care frec­ven­tează de aproximativ un an cursurile limbii chi­neze.

Spre deosebire de acestea, studiul limbii norvegiene apare în planul de învățămînt al Facultății de Lite­re ca disciplină facultativă și este notat la finalul anului universitar cu cinci cre­dite. Cursurile sînt împărțite pe trei niveluri, A1, A2 și B1, și le pot urma gratuit doar studenții din ciclul de li­cență de la UAIC. La începutul anu­lui s-au înscris la nivelul începător, A1, 24 de studenți de la Facultatea de Litere și încă 70 de la celelalte facul­tăți ale universității, iar la nivelul in­ter­mediar au aplicat 28 de tineri. „A­ces­te cursuri există doar de anul trecut și probabil că mai sînt încă mulți studenți care nu știu de ele, în ciuda eforturilor de promovare. Și anul tre­cut au fost în număr mare la început, însă acesta a scăzut pînă în semestrul al III-lea de limbă din diverse mo­ti­ve, în special plecarea cu burse de studiu în străinătate, găsirea unui loc de muncă sau suprapu­nerea cursului de norvegia­nă cu alte cursuri”, a ex­pli­cat dr. Crina Leon, titularul cursului de limbă norvegiană.

Aceasta a mai adăugat că principala problemă în­tîm­pi­nată în sus­ți­ne­rea orelor a fost lipsa unui suport de curs potrivit. Din acest motiv a fost demarat un proiect care presupune în­ființarea unei biblioteci de norvegia­nă, în cadrul Bi­bli­o­tecii „Traian Bra­tu” de la Facul­ta­tea de Litere, care are în momentul de față peste 100 de ti­tluri. Cărțile sînt primite ca donații din partea unor instituții precum Biblio­te­ca Națio­na­lă din Oslo, Centrul de Studii Ib­seniene din Oslo, Biblio­te­ksen­tra­len din Norvegia, In­sti­tu­tul Norvegian de Film din Oslo, U­ni­versitatea din Viena, Asociația Ro­mână pentru Studii Baltice și Nor­di­ce, dar și a unor persoane private din Norvegia.

Dispărute de pe harta studenților

Dacă în urmă cu cîțiva ani universitatea organiza șase cursuri gratuite de limbi străine, pe specializări care nu fac parte din oferta academi­că a instituției de învățămînt superior, în prezent mai sînt disponibile doar trei: chineza, norvegiana și polone­za. Aceasta din urmă a fost la un mo­ment dat încadrată la Catedra de Sla­vis­tică, dar momentan există un lectorat independent. Celelalte trei, neo-greaca, portugheza și japoneza, nu mai sînt puse la dispoziție studenților în mod gratuit din cauza faptului că lec­torii care predau cursurile au plecat din universitate. Limbile mai pot fi studiate în continuare la Centrul de Limbi Străine și Formare Cotinuă (CLSFC) de la Facultatea de Lite­re, însă contra-cost.

Deși limba neo-greacă se predă la UAIC de mai bine de 30 de ani, după plecarea lectorului Stella Ka­ra­li în Grecia, cursurile au încetat. „A e­xistat o absolventă de filologie neo-grea­că care își făcea doctoratul la noi la universitate și care avea nivelul ne­ce­sar pentru a oferi cursuri, însă du­pă ce și-a terminat studiile aici a re­venit în țara sa”, a precizat lect. univ. dr. Ion Cons­tan­tin Lihaciu, prodecan al Facultății de Li­te­re. Una dintre proble­me­le reclamate de cursanți era faptul că nu li se oferea nici un certificat pentru atestarea nivelului de cunoaș­tere a limbii care să fie recunoscut în afara țării și nici credite. La aceste cursuri a participat timp de doi ani și lect. dr. Mihaela Lupu, care și-ar fi dorit să urmeze în continuare cursurile în cazul în care i-ar fi permis orarul. „În primul rînd a existat un interes religios și mai apoi a apărut și cel filologic, însă oricum ar fi fost, eu mergeam din plăcere. Colegii mei de la curs erau studenți de la majoritatea facultăților, în special de la Li­tere, Teologie, Informatică și chiar Geo­grafie sau Medicină”, a mai adă­ugat aceasta.

Chiar dacă limba portugheză a fost predată pentru prima dată în anul universitar 2008 – 2009, la finalul studiilor studenții primeau cinci cre­di­te, cursurile fiind coordonate de că­tre lectorul Andreea Teletin, în ca­drul protocolului semnat între universitate și Institutul Camoes. Pre­da­rea limbii a încetat după plecarea acesteia în luna iulie 2010 cu o bursă de post-doctorat la Centrul de Ling­vistică al Universității din Porto, fiind posibil ca din anul universitar 2013 – 2014 cursurile să fie sus­ți­nute de o studentă la doctorat la UAIC, Simona Ailenei. „Aștept un răspuns favorabil în acest sens de la Ambasada Portugaliei de la Bucu­rești și de la Institutul Camoes. Inten­țio­nez să preiau acest curs pentru că este o pierdere destul de mare faptul că de mai bine de un an el nu se mai predă la universitate”, a declarat aceas­ta. La finalul celor doi ani de studiu, limba portugheză era trecută în foaia ma­tricolă și se putea obține un certificat de atestare a cunoștințelor limbii.

Tot în anul universitar 2009 – 2010 au început la UAIC și cursu­ri­le de limbă și cultură japoneză care au fost întrerupte din cauza plecării lectorului care preda. „Există de exemplu la noi la universitate o studentă eminentă din Japonia, care teoretic ar pu­tea susține acest curs, însă nu o pu­tem angaja, trebuie să aibă și un contract de muncă. Putem angaja doar profesori asociați, așa cum este cazul dr. Crina Leon, titularul cursurilor de lim­bă norvegiană”, a explicat lect. univ. dr. Ion Constantin Lihaciu.

***

Înjumătățite ca număr, cursurile facultative de limbi străine de la UAIC nu au amfiteatrele pline de studenți. Iar dintre cei care vin, puțini se am­bi­ționează să urmeze pînă la capăt studiile doar din pasiune. Fără o in­frastructură concretă, cursurile se țin de pe-un an pe altul, aproape în fie­care an pe limbi diferite.

Mădălina OLARIU

Daniela VORTOLOMEI