Inginerii și economiștii, singurii studenți verificați cu softuri antiplagiat

Problema plagiatului în universități a fost întotdeauna un subiect aprins de discuții, dar, chiar dacă s-au purtat mai multe tratative, nu s-a reușit, în nici o instituție de învățămînt superior ieșeană, să se realizeze o bază de date cu toate lucrările științifice. Astfel, softurilor anti-plagiat, oricît ar fi ele de eficiente, le lipsește fix elementul de care au cea mai mare nevoie pentru comparații: bazele de date. Momentan, în Iași, doar Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” folosesc astfel de programe de detectare a tentativelor de fraudă. Însă, conform reprezentanților acestora, problemele de accesabilitate și lipsa de încredere a celor care le utilizează împiedică folosirea programelor la maximă eficiență.

Universitatea de Medicină și Far­macie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) nu apelează la asemenea softuri antiplagiat deoarece „sînt site-uri prin care se pot con­trola teze și lu­crări, dar noi nu fo­losim un soft spe­cific”, după cum precizează prof. univ. dr. Vasile As­tărăstoae, rec­torul instituției de în­vățămînt su­pe­rior. În cazul Uni­ver­sității de Știi­n­țe Agricole și Medi­cină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, conducerea insti­tuției a avut în ve­de­re, la un mo­ment dat, achi­zi­țio­na­­rea unui astfel de program de la o universitate din Timișoara, dar nu s-a mai luat nici o decizie în această privință. Astfel acum, în Iași, doar UAIC și Uni­ver­sitatea Tehnică „Gheor­ghe Asachi” (TUIAȘI) dețin și fo­lo­sesc, într-o a­nu­mită măsură, astfel de pro­grame.

Căutări pe Internet sau în bazele de date

În 2010, TUIAȘI a achiziționat 15 licențe pentru softul „Anti­pla­gi­at Tester”, prin intermediul unui pro­gram de burse doctorale finanțat din Programul Operațio­nal Secto­rial de Dezvoltare a Resurselor U­ma­­ne (POSDRU). „Acest tester a fost împărțit la fiecare facultate, iar a­cestea l-au utilizat pentru a verifica atît teze de doctorat, cît și cărți sau alte lucrări. Softul realizează o com­p­arație între documentul testat – uti­­lizînd cuvinte, fraze cheie sau e­ti­chete specifice – și orice baze de date online”, a declarat prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prorec­tor responsabil cu cercetarea știin­ți­fică la TUIAȘI.

În Iași, însă, cel mai vechi și mai avansat soft antiplagiat se află încă din 2007 la UAIC, mai precis la Fa­cultatea de Economie și Adminis­tra­re a Afacerilor (FEAA). „Safe A­ssign” este integrat în platforma de învățămînt online Blackboard Me­­diaEc, asemenea unei aplicații in­s­ta­­lată într-un browser. Oricine de la această facultate poate avea ac­ces la platformă printr-un cont, însă doar cadrele didactice pot fo­losi sof­tul antiplagiat. „Programul caută pri­­­­­­­­­­ma dată pe Internet. Pe ur­mă în baza de date a instituției, prin documentele pe care deja le-am în­căr­cat pe Blackboard, plus în baza de da­te globală a acestei platforme, dar există o excepție. Mai exact, es­te u­tilizată și de alte universități din diferite țări, iar dacă au un alt mo­dul de verificare a tezelor, în afară de Safe Assign, programul nu poa­te verifica acele documente. Aici este una din limitele softului”, a preci­zat Lucian Berechet, administrator E-Learning Blackboard la FEAA. A­cesta a menționat, de asemenea, și des­pre o patra verificare, în baza de date internaționale ProQuest, ce conține milioane de articole și publicații, adunate din anii `90.
„Safe Assign” lucrează după un algoritm de scanare destul de ase­mă­nător cu cel de la TUIAȘI, utili­zînd expresii de trei cuvinte sau pa­­ragrafe pe care apoi le caută în ba­ze­le pomenite. Chiar dacă este mo­di­ficată o propoziție din trei, sînt uti­lizate sinonime sau este schim­ba­tă topica, softul recunoaște de unde a fost copiat textul. Pentru a clasifica nivelul de plagiat, se utilizează de regulă un cod internațional pe trei stadii. Între 0-15% se consideră că nu este nici o problemă cu lucrarea, cînd rezultatul este între 15-40% se verifică validitatea surselor de un­de au fost luate pasajele și stu­den­tul este chestionat în legătură cu pa­sajele descoperite, iar orice este peste 40% înseamnă plagiat, documentul fiind imediat respins. „Ti­ne­­rii sînt foarte inventivi și în­cear­că să fenteze programul prin folo­si­rea unor caractere cu font alb sau prin macro-uri care pot ascunde cu­­vinte sau care fac anumite funcții pentru a încurca testerul. Profesorii sînt, însă, în temă cu astfel de trucuri deoarece am descoperit cazuri și-i țin la curent cu toate”, a men­țio­nat Lucian Berechet.

În teorie, toate facultățile de la UAIC pot folosi softul, însă există o problemă de ordin tehnic. Pe ser­ve­rul universității, cel de pe care func­ționează platforma de E-learning, este instalat sistemul de operare So­laris, iar „Safe Assign” poate rula doar pe sistemul de operare Win­dows, care este instalat numai la FEAA. Totuși, profesorii de la ce­le­lal­te facultăți pot apela la adminis­tra­torii de rețea de la Facultatea de Economie dacă vor să treacă un do­cument prin softul antiplagiat, însă pînă acum doar în jur de 20 dintre aceștia au înaintat cereri.

Actualizarea softului, „în viitorul apropiat”

Dacă la FEAA procentajul ilus­trează nivelul de plagiat, la TUIAȘI softurile nu numai că sînt văzute cu o anumită neîncredere, dar lipsa unei proceduri prin care să se rea­li­ze­ze o bază de date cu lucrările de doctorat și de cercetare este con­si­de­rată și un mare neajuns al acestor module. „Antiplagiat tester” ur­mea­ză a fi actualizat într-un viitor încă nedeterminat, dar deocam­dată funcționează du­pă un princi­piu simplu de căutare. „În primul rînd se pune problema dacă tezele de doctorat anterioare nu sînt ur­ca­te pe Internet, atunci softul nu are după ce căuta. În al doilea rînd, și aici părerile sînt împărțite, dacă nu există o legislație care să oblige doc­toranzii și conducătorii să pună aces­te teze pe online, atunci, din nou, sof­tul nu are nici o valoare”, a declarat prof. univ. dr. ing. Liviu Goraș, di­rectorul Consiliului Studiilor Uni­ver­sitare de Doctorat (CSUD) de la TUIAȘI. Acesta insistă asupra fap­tu­lui că ar trebui să existe o bază de date care să conțină toate lucrările de doctorat cît și articolele știin­ți­fi­ce de la toate instituțiile publice din România, pe care un soft plătit să aibă capacitatea de o accesa pentru a putea verifica mai ușor un proiect de doctorat. Directorul CSUD amin­tește și de problema lingvistică a unor astfel de module. Majoritatea acestora examinează doar lucrări în lim­ba română, iar căutarea într-o ba­ză de date extinsă depinde de tra­du­ce­rea lucrărilor respective. „La mo­­­mentul actual este folosit, dar, prac­tic, încrederea pe care o avem în el este redusă. Nu sînt împotriva fo­lo­sirii programelor care să testeze au­tenticitatea unei lucrări, dar o te­ză este văzută de cinci membri ai unei comisii din toată țara. Așa că, deo­cam­dată, cu toate limitările pe care le are, mai degrabă dau cre­zare pă­rerii acestor specialiști decît softului folosit de universitate”, a preci­zat prof. univ. dr. Liviu Goraș.

Există și softuri care traduc din cinci limbi

În vestul Europei s-a reușit re­zol­varea uneia dintre problemele men­ționate de directorul CSUD de la TUIAȘI, și anume cea lingvistică. Softul antiplagiat „Turn it in” poate face o verificare în cinci limbi, iar la momentul actual se lucrează la o actualizare pentru chineză și in­di­a­nă. Plata acestui produs se face în­să în funcție de pagini, cu 100 de do­lari putându-se scana 100 de pa­gini. „În universitățile din vest stu­den­ții vorbesc foarte multe limbi, în timp ce la noi baza e româna și, să zicem, engleza. Nu știu cît ran­da­ment ar da la noi și este și con­tra-cost. Mai există și module gra­tis, ce pot fi folosite repede, oricînd și de oriunde, însă nu știi în ce bază de date fac căutarea și dacă este corect rezultatul”, a mai menționat Lucian Berechet.

***

Prinse între neîncrederea celor care le folosesc și neajunsurile teh­no­lo­gice, puținele softuri anti­pla­gi­at care există în universitățile din Iași nu reprezintă încă răspunsul pen­tru prevenirea și detectarea eficien­tă a plagiatului.

Paul ANDRICI

Iulian BÎRZOI