În Fundație stau pe rafturi cărțile tezaurului românesc

Așezată la răscruce, la intersecția Bulevardului Carol cu strada Păcurari, Biblioteca Centrală Universitară din Iași „Mihai Eminescu” (BCU) este mărturia rezistenței culturii românești în fața dezastrelor de orice fel. Nici cutremurul, nici războaiele și nici recesiunea din prima jumătate a secolului trecut nu au vătămat-o, ci doar i-au rătăcit o parte dintre valorile sale. În toamna anului 2010, BCU sărbătorea 170 de ani de la „prima donație notabilă, de 400-500 de cărți, oferită fundației noastre. Dacă s-au donat atîtea cărți, e clar că funcționam încă de atunci ca o bibliotecă”, explica cu acea ocazie Camelia Boca, șeful Departamentului de Marketing de la BCU.

Biblioteca Centrală Univer­si­ta­ră „Mihai Eminescu” din Iași (BCU) este cea mai veche instituție de acest fel din țară și una dintre cele mai importante biblioteci enciclopedice din România. Începuturile sale sînt legate de renașterea culturală din timpul domniei lui Vasile Lupu, însă data oficială care marchează debutul istoriei bibliotecii universitare ie­șe­ne este 8 noiembrie 1839, cînd domnitorul Mihail Sturdza a donat aproxi­mativ 500 de volume Academiei Mi­hăilene. BCU deține un sediu cen­tral și 12 filiale care reprezintă bi­blioteci ale facultăților Universității „Alexandru Ioan Cuza”, (UAIC) plus cele ale Grădinii Botanice, Ob­servatorului Astronomic, și Mu­ze­u­lui de Istorie Naturală.

Biblioteca are personalitate juri­di­că, dar funcționează în subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), ca instituție afiliată. Tot ministerul a­lo­că finanțarea pentru serviciile sale, iar ministrul, la propunerea Sena­tu­lui UAIC, numește directorul (în pre­zent în funcție este prof. univ. dr. Alex­an­dru Călinescu, critic și istoric literar), care ulterior, devine membru al aceluiași Senat. Conform Regu­la­men­tului de Funcționare al BCU – Iași, în bibliotecă au acces cadrele didactice universitare, studenții din instituțiile de învățămînt superior de stat și particular din Iași, studenți străini cuprinși în programe și proiecte edu­ca­ționale, cercetători ai institutelor aca­demice, doctoranzi, absolvenți ai unor institute de învățămînt superior și elevi din clasa terminală de liceu, cu recomandarea școlii (numai la sală).

Un edificiu regal

Inițial, BCU a fost parte componentă a bibliotecii celei mai vechi instituții de învățămînt modern din țară, modificîndu-și în timp doar de­nu­mirea, fiind cunoscută sub numele de Biblioteca Universității din Iași, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Cen­trală și Biblioteca „Nicolae Băl­ces­cu”. Între 1835-1860 a funcționat în clădirea Universității vechi din Iași (actuala Universitate de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”), apoi, în Universitatea nouă (actualmente Biblioteca și Corpul A al Universității Tehnice „Gh. Asachi”), iar după cel de-al Doilea Război Mon­dial, în clădirea Bibliotecii Fun­da­țiu­nii „Regele Ferdinand I”.

Iar Fundația universitară „Re­ge­le Ferdinand I” s-a înființat pentru a marca împlinirea vîrstei de 60 de ani de către regele însuși. Proiectul a fost legiferat în ședințele din 29 oc­tombrie și, respectiv, 19 noiembrie 1925 ale celor două camere ale Par­lamentului României Mari. Ul­te­rior, s-a cumpărat terenul pe care în prezent se află BCU, iar în urma concursului de proiecte, inginerul Emil Prager a construit clădirea în patru ani (1930-1934), după planu­ri­le arhitectului Constantin Jotzu.

Însă, din cauza problemelor economice, clădirea nu a fost inaugurată oficial. Interiorul acesteia este reali­zat din marmură de Carrara și mo­zaic venețian, iar exteriorul este decorat cu coloane în stil ionic, pilaștri ne­o­do­rici, cu frontoane triunghiulare și medalioane ale unor personalități cul­turale românești. În proiectul inițial, pe acoperișul Fundației trebuiau așe­zate statuile cu cei mai reprezentativi conducători din istoria româ­ni­lor, printre ei regăsindu-se Carol I și Ferdinand, tocmai pentru a sublinia locul celor doi regi în identitatea po­po­rului român. Pentru că au existat temeri că structura de rezistență a clă­dirii nu va suporta o astfel de greutate, „Grupul statuar” a fost aranjat inițial în curtea bibliotecii, fiind mu­tat în 1968 în Parcul Voievozilor.

Pe parcursul celor 170 de ani, BCU și-a închis porțile în mai multe rînduri. Lipsa de spațiu, calamitățile naturale sau cele provocate, cu­tre­mu­rul din 1940, criza economice de la începutul secolului al XX-lea, sau cele două războaie mondiale, sînt prin­cipalele cauze care au determinat ri­si­pirea sau reducerea fondului de car­te. În prezent, acesta este format din aproximativ 2.500.000 de unități bi­bliografice, dintre care 100.000 fac parte din fondul tezaur al BCU. A­cesta cuprinde bibliotecile particula­re donate de unele familii re­pre­zen­tative pentru cultura românească (C. Hurmuzachi, M. Sturdza, T. Ma­io­rescu, etc.) sau de mănăstiri. O parte dintre volume sînt semnate de mari personalități.

Depozite cu aripi

În prezent, clădirea BCU este structurată pe trei niveluri, plus subsolul și partea intermediară dintre par­ter și primul nivel (mezanin). Astfel, în subsolul central și cel din aripa stîn­gă, dinspre Bulevardul Carol, se gă­sesc depozite de carte, iar în subsolul dinspre strada Păcurari se află uzina de carte. La parter, în partea dreaptă, sînt atelierele de legătorie, multiplicare și tîmplărie; în partea stîngă se află o sală de lectură, iar în holul cen­tral Aula „Mihai Eminescu”, vestiarul și administrația. Nivelul intermediar dintre parter și etajul I este folosit pentru birouri în care se ține evidența cataloagelor, iar la primul etaj se găsesc două săli de lectură pen­tru studenți, serviciul relații cu publicul, o sală de referințe, un atelier fo­to și un depozit al publicațiilor de grup. La nivelul al doilea se găsesc birourile de bibliografie, cel al directorului și două săli de lectură pentru periodice și pentru profesori și cer­ce­tători, iar pe etajul al III-lea, cel care corespunde cupolei, sînt amenajate depozite de carte.

***

Foștii directori

o Dimitrie Gusti – Primul director al bibliotecii, om de cultură, scriitor și tipograf, acesta întocmește un catalog complet al fondului de carte, de altfel, primul de acest gen din țară.

o Teodor Codrescu – Jur­na­list, traducător, scrii­tor și colec­țio­nar de documente is­to­rice, acesta are grijă de dezvol­ta­rea instituției, iar în 1844 primește încă două săli în afara camerei de lectură.

o Bogdan Petriceicu Hașdeu – Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om po­li­tic, acesta donează bibliotecii 4000 de volume

o M. Buznea – În perioada în care a funcționat ca director, 1864, s-a remarcat prin întocmirea cu me­ticulozitate a unor inventare de do­nații, prin adresele către tipo­gra­fii privind respectarea pre­ve­derilor de­pozitului legal.

o Petre Maler Câmpeanu – Autor de manuale, traducător și pe­dagog renumit în epocă, profesorul a predat înainte de a ajunge director la Academia Mihăileană, unde a ținut și nu­me­roase prelegeri de istorie a literaturii și versificațiunii române.

o Cezar Cătănescu – Pe­ri­oa­da sa de directorat se remarcă prin tipărirea „Catalogului general al Bibliotecii Centrale din Iași”

o Samson Bodnărescu – Scri­i­tor și profesor respectat, a­cesta a do­nat un fond de carte de ex­cep­ție bi­bliotecii înainte de a părăsi conduce­rea acesteia, cedînd postul prie­te­nu­lui său, Mihai Eminescu.

o Mihai Eminescu – S-a ocupat intens de completarea fondului de carte cu cărți, pe care le urmărea de la anticari sau particulari. Ge­niul literaturii ro­mâ­nești a urmărit depis­tarea și achi­zi­țio­narea cu orice preț, dar nu unul exagerat, a manuscrise­lor și cărților vechi și rare. Putem spu­ne că poetul a fost primul care a făcut muncă de patrimoniu.

o Dimitrie Petrino – Aban­do­nează inițiativele lui Eminescu și tratează biblioteca în funcție de in­te­resele politice ale vre­mii, avînd o grijă mai mare pentru măgulirea per­sonală a miniștrilor decît pentru in­te­resul instituției.

o Ioan Caragiani – În timpul celor două mandate la conducerea BCU, folcloristul și traducătorul con­feră bibliotecii o anumită stabili­ta­te, cu o slabă fluctuație de personal.

o Giorge Pascu – Profesorul universi­tar îndeplinește mai întîi funcția de subbibliotecar, iar apoi obține două mandate de director.

o Petre Andrei – Sociolog de avengură, se în­ca­dre­ază în specificul perioadei în care tinerii cu studii proas­pete și te­mei­nice la facultăți de prestigiu atît din țară cît și din străinătate, care în­cear­că să re­în­ti­ne­rească instituția ieșea­nă.

o Karl Kurt Klein – Personaj marcant, ce reu­șeș­te să reorgani­ze­ze din temelii ac­tivitatea și structura bibliotecii. Pu­ne bazele unei biblio­teci ști­in­ți­fi­ce, moderne și cu personal calificat, dispunînd de instrumente de lucru în vigoare pe plan internațional.

o Bronislav Irion – Discipol al directorului precedent, Karl Kurt Klein, căruia îi urmează exemplul, mergînd pe același sistem și continuîndu-i proiectele.

o Grigore Botez – Sub directoratul său, fondul de publicații creș­te într-un număr im­pre­sionabil, reu­șind să facă ca BCU Iași un ade­vărat focar activ de cultură.

o Mihai Bordeianu – Re­cu­noscut în istoria instituției pentru faptul că a pus în lu­mi­nă nume­roa­se valori deja existente ale biblio­te­cii.

o Corneliu Stefanache – Deși a condus o perioadă scurtă biblioteca ieșeană, prozato­rul a reușit cu ajutorul abordării și vizi­u­nii sale să realizeze deziderate fun­da­mentale ale instituției, pentru care se făcu­se­ră și eforturi anterioare.

conform siteului students.info.uaic.ro

***

Statistici

Fond existent: aproximativ 2.500.000 unități bibliografice;

Fondul tezaur: aproximativ 100.000 de manuscrise, in­cu­na­bu­le, carte veche românească și străină, hărți, documente, al­bu­me și piese de arhivă;

Intrări în cursul anului 2011: aproximativ 32.500;

Abonamente românești: 222;

Abonamente străine: 21;

Abonamente baze de date (Proquest, Springerlink, ISSN – peste 22.000 titluri): 29 baze de date;

Stații de lucru pentru utilizatori: 179;

Utilizatori înscriși: aproximativ 35.000;

Utilizatori activi: aproximativ 17.000;

Frecvența: aproximativ 480.000;

Tranzacții de împrumut: aproximativ 818.000 de documente eliberate pentru împrumut, la sală și la domiciliu;

Titluri solicitate de biblio­te­ca altor biblioteci – 853;

Titluri primite de BCU Iași de la alte biblioteci – 853;

Titluri solicitate bibliotecii de alte biblioteci – 1185;

Titluri furnizate de biblio­teca altor biblioteci – 1185;

Schimb internațional: 439 de parteneri din 52 de țări;

Cărți primite: 977;

Titluri periodice primite: 796.

conform www.bcu-iasi.ro

Iulia CIUHU