Greva generală rupe mediul academic în două

În contextul în care procentul alocat remunera­țiilor profesorilor nu depășește 1 % din PIB, cadrele di­dac­tice din mediul academic ieșean atacă deci­zi­a Guvernului de scădere a salariilor bugetarilor cu 25%. Sînt însă și profesori care rămîn nepăsători. Dacă o parte dintre dascăli cred că actul predării va fi afectat, ceilalți nu doresc ca studenții să devină victime ale sistemului slab finanțat. Soluția finală: greva generală.

După cel mai mare protest al bu­ge­tarilor din ultimii 20 de ani din țara noastră, de pe 19 mai, liderii sindicali din educație nu se lasă înduplecați de in­vitațiile Executivului la negocieri, ci a­menință cu blocarea sistemului, prin de­clanșarea grevei generale în în­vă­ță­mînt pe 31 mai, pe termen ne­li­mi­tat.

În urma declarațiilor făcute de pre­ședintele Traian Băsescu, acum trei săp­­tămîni, prin care a anunțat reduce­rea salariilor angajațiilor la stat cu 25 % și a pensiilor cu 15 %, cadrele di­dac­tice din me­diul universitar ieșean privesc acest lucru de pe baricade o­pu­se. Aplicarea acestor măsuri de aus­teritate este contestată vehement de cei mai mulți profesori. Mai mult, a­ceș­tia consideră că sînt victimele u­nor ne­drep­tăți, în timp ce pe alții nu îi deranjează să aibă buzunarele mai goale.

Mai mult de 25%

La o primă radiografiere a stării de spirit din universitățile ieșene, pă­re­rile sînt din cele mai diverse. Acestea va­ri­ază de instituție la instituție, iar scin­darea este mai ales vizibilă la nivel de ierarhie instituțională. „O reducere a salariilor nu va contribui, în nici un caz, la creșterea calității învățămîntului. Dat fiind că suma care reprezintă salariile cadrelor didactice este de sub 1% din PIB. Economia nu va fi, nici pe departe substanțială și nu va contribui la creșterea calității procesului didactic. În rest ne afectează și pe noi ca și pe ceilalți. Nu ar fi nici prima dată cînd profesorii lucrează în condiții de subfinanțare, de subapre­ci­ere a procesului didactic. Și dacă ar fi vorba doar de 25%, dar, de fapt, în realitate este vorba despre mult mai mult de atît. Acest 25% va avea tot felul de metodologii de aplicare și va însemna mult mai mult de atît. În nici un caz nu pot să fiu de acord cu asta”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Săl­cea­­nu, decanul Fa­cultății de In­gi­­ne­­­rie Electrică, Ener­ge­ti­că și In­for­ma­ti­că A­pli­cată de la Uni­ver­sitatea Teh­ni­că „Gh. Asa­chi” din Iași (UTI).

Deși ne­mul­țu­mi­ri­­le angajaților din în­vățămînt au venit una după alta, în­ce­pînd cu interzicerea cu­mu­lului pensiei cu sa­la­riul, noua lege a sa­la­rizării unitare, pre­ve­derile pro­iec­tului Legii Edu­ca­ți­ei Na­ți­o­nale și de curînd po­sibila reducere a salariului cu 25 %, cei mai vechi din sistem spun că nu vor ne­glija modul de pre­dare.

„Sistemul de în­vă­ță­mînt este unul din­tre subsistemele sis­­temului so­ci­al ca­re duce la fun­cți­o­na­rea în­tregului sistem so­ci­al. Mic­șorarea sa­lariului, dis­trugerea imaginii, a re­la­țiilor, astea nu pot sa contribuie la îm­bu­nă­tă­ți­rea sis­­temului de în­vă­țămînt. Nu pot de­cît să îmi ex­prim su­fe­rința pentru mo­dul în care se întreține re­lația din­tre școală și întregul societății. Dacă vrem mun­ci­tori, speci­a­liști și po­li­ti­ci­eni trebuie să avem grijă de școală și să o pro­te­jăm”, a declarat prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu de la Facultatea de Psi­ho­logie a U­ni­ver­­si­tății „A­­lex­a­n­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Unul dintre sus­ți­nă­to­rii acestor i­dei este și prof. univ. dr. Sălceanu de la Politehnică, care este de părere că studenții nu trebuie să fie afectați, de­oa­re­ce nu ei sînt cei care au ge­ne­rat a­ceastă dezordine din sistem. „Pro­fe­so­rii, de foar­­­­te multe ori și-au fă­cut da­toria în condiții cel puțin la fel de gre­le ca și cele de acum. Procesul di­dactic tre­buie să continue chiar da­că si­tu­ația este cum este. Deci, în faculta­tea unde sînt decan nu voi tolera ca pro­cesul didactic să fie perturbat. Dacă va fi nevoie vom avea o banderolă albă la mînă în semn de grevă japoneză, dar studenții nu au nici o vină în nici un caz asupra lor nu trebuie să se exercite pre­siuni nedorite. Ei nu sînt vinovați”, a precizat acesta.

Grevă fără negocieri

În timp ce președintele Traian Bă­sescu îndeamnă ca oamenii să fie solidari, sindicaliștii să se tempereze și să vadă măsurile anticriză ca fiind sin­gura soluție viabilă de a menține un echilibru în economie, de la catedră, situația nu este deloc liniștitoare. In­diferent de funcția ocupată în sistemul educațional, vocile sînt din ce în ce mai sceptice: „Din punctul meu de vedere, scăderea nu este justificată deloc, cu atît mai puțin cu cît acești bani nu sînt folosiți pentru investiții, nu vor fi folosiți pentru lansarea e­co­no­miei, ci vor fi folosiți pentru a­co­pe­rirea de găuri și va mări, de fapt, de­ficitul bugetar. În aceste condiții mi se pare o dublă sărăcire pentru că po­li­ticienii ne iau bani acum și urmează să ne ia bani și în continuare. Ni s-a înșelat încrederea în cei pe care i-am votat la un moment dat sau poate nu i-am votat, dar ei sînt acolo”, a de­cla­rat Anca Cristina Botez, profesor co­­laborator al Catedrei de Spaniolă din cadrul Facultății de Litere al UAIC.

După numeroase negocieri fără vreo finalitate profesorii consideră drept jus­tificată și potrivită, în acest con­text, declanșarea grevei generale în în­vă­ță­mînt, în timp ce alții preferă să nu co­men­teze un su­biect așa de sensibil.

„Greva este un mijloc legal de a apăra niște drepturi care sînt în­căl­ca­te. În momentul în care Guvernul Ro­mâniei nu își îndeplinește contractul social pe care îl are cu cetățeanul. În a­cele momente, în mod legitim, ce­tă­țea­nul este obligat să să reacționeze prin mijloacele legale de luptă. Re­du­ce­rea din învățămînt a veniturilor, și așa mici, cu 25% constituie un atac a­su­pra celor care lucrează în în­vă­ță­mînt și, în opinia mea, ei trebuie să își a­pe­re interesele. Cu atît mai mult cu cît pre­ședintele FMI a declarat că Fon­dul nu a agreat această măsură de re­du­cere cu salariilor și că Guvernul Ro­­mâ­niei a impus această măsura”, a declarat prof. univ. dr. Vasile As­tă­răs­toae, rectorul Universității de Me­di­ci­nă și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași.

Dacă primul instict al bugetarilor es­te de a protesta sau de a merge la ex­treme, prin refuzurile repetate de a par­ticipa la dezbateri sau prin cererea de­misiei Guvernului, prof. univ. dr. Va­sile Ișan, rectorul UAIC, consideră că trebuie să fie analizat rațional raportul dintre capacitatatea bugetului de a plă­ti salarii și muncă pe care angajații de la stat o depun: „Cred că înainte de a de­­clanșa o grevă, ar trebui să ne gîndim foar­te bine la cît de mult poate să o­fe­re bugetul public și la cît de mult pot să suporte contribuabilii și în același timp, la cît de mult oferim noi pentru ce­ea ce primim.”

Păreri? Lipsă

În timp ce liderii sindicali pun pre­siune pe reprezentanții Gu­ver­nu­lui și încearcă prin toate me­to­de­le să îm­pi­e­di­ce cu orice preț mic­șo­rarea remune­ra­ției, iar pe la colțurile u­ni­ver­si­tă­ți­lor ieșene, cei mai mulți se plîng, e­xis­tă și profesori, care s-au fă­cut frați cu indiferența.

Potrivit prof. dr. Tudorel Toa­der, decanul Facultății de Drept a UAIC, facultatea nu este afiliată vreunei fe­de­rații sindicale din învățămînt și din acest motiv „programul se va des­fă­șu­ra fără nici o sincopă și după 31 mai”. Pe aceeași linie vine și declarația prof. univ. dr. Victor Năstase de la Fa­cul­ta­tea de Farmacie a UMF, care spu­ne: „Nu am nici o părere”. Poziția a­ces­tuia au adoptat-o și profesori de la Fa­cul­ta­tea de Litere a UAIC sau de la U­ni­versitatea de Arte „George E­nes­cu”.

De asemenea, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Uni­ver­si­tății de Științe Agronomice și Me­di­ci­nă Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) și decani ai unor fa­cultăți de la această universitate sau de la UAIC au refuzat să comenteze e­fec­tul aplicării măsurilor de austeritate.

***

Fie avînd vechime în sistemul e­du­cațional, fie numărîndu-se printre cei mai noi, tăierea salariilor nu va ocoli pe nimeni, dacă Executivul va decide acest lucru. Singurul as­pect care ră­mî­ne discutabil, în urma pro­ce­sului dras­tic de strîns cureaua, e calitatea în­vățămîntului. Prof. univ. dr. La­u­ren­țiu Șoitu conchide că „este grav că se discută despre diferența de interese dintre sistemul privat și cel public pri­vind pregătirea din școală. Dacă sistemul privat poate să își procure forța de muncă din alte locuri… Nu cred că poate! Iar dacă poate, să și-i pregătească
Diana IABRAȘU

Victor ILIE