Din primul pachet de acasă nu trebuie să lipsească cardul de sănătate

1 mai nu a venit la români doar cu grătare și bere, ci și cu obligativitatea de folosire a cardului naţional de sănătate. Fără acesta, pacienții nu vor putea beneficia de servicii medicale, cu excepția celor de urgență, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu va deconta serviciile medicale. Însă adevărate probleme ridică cititoarele de carduri, care sînt privite cu scepticism de către unii medici. Din acest punct de vedere, studenții se pot considera norocoși. Nu vor trebui să se ducă cu cardul în buzunar la cabinetele medicale din campusuri. Însă pentru a lua rețete sau pentru a beneficia de tratament în spitale, de luni cardul de sănătate trebuie să nu lipsească din portofel.

„Noi aparținem de Direcția Co­munitară, deci de Primărie. Ofe­rim consultații în continuare conform programului. Toți medicii din campusuri sînt egali cu medicii din școli, pentru noi nu s-a schimbat cu nimic situația”, a declarat dr. Car­men Cărare, medic primar medici­nă de familie de la cabinetul medi­cal din cadrul campusului studen­țesc „Titu Maiorescu” al Universi­tății „Alexandru-Ioan Cuza” Iași (UAIC). Acesta susține că, deși car­durile de sănătate au devenit obli­ga­torii de la 1 mai, studenții pot beneficia de asistența medicilor din campus ca și pînă acum – ei pot fi evaluați și apoi pot primi bilete de trimitere către medicii specialiști din spitalele din Iași sau la cabinetele particulare ale acestora. În­să acolo, studenții vor fi nevoiți să se prezinte cu cardul de sănătate.

Dacă nu l-a ridicat acasă atunci cînd a fost livrat prin poștă, îl pot găsi la Casa Județeană de Asigu­rări de Sănătate, unde, pe baza unei pro­gra­mări, se pot prezenta să îl ia. Acesta trebuie apoi să fie activat la medicul de familie de care aparțin. Mai mult, orice rețetă medicală com­pensată nu poate fi luată de la farmacie de către studenți fără să ai­bă cardul activat.

Dr. Carmen-Elena Bârcă, me­dic de familie la cabinetul medical din incinta campusului „Tudor Vladimi­rescu”, explică faptul că doar me­dicii de familie vor avea nevoie de cititoarele de carduri. După 1 mai speră să obțină mai multe infor­ma­ții referitoare la acest aspect. „La noi vin doar cei pînă în 26 de ani, care sînt studenți, nu au venituri și care oricum au gratuitate prin lege. Cît despre cardurile de sănătate, foarte puțini studenți au venit să întrebe ce e cu ele. Chiar dacă am avea cititoare, ele nu vor fi validate, noi oferim consultații”, a declarat aceasta.

Motivul pentru care studenții nu au apelat la cabinete pentru ac­ti­varea cardurilor de sănătate este că sînt din alte județe, iar cardurile au fost trimise la adresa de domiciliu din buletin. Fără o împuternicire dată de posesor, acesta nu poa­te fi ridicat de nimeni.

Cardul, primit acasă

Motivul pentru care studenții nu au apelat la cabinete pentru ac­ti­varea cardurilor de sănătate este că sînt din alte județe, iar cardurile au fost trimise la adresa de domiciliu din buletin. Fără o împuternicire dată de posesor, acesta nu poa­te fi ridicat de nimeni. „Cei care nu au apucat să-și ia cardurile trebuie să mai aștepte. Eu pot să-i ofer servicii pacientului respectiv, dar fără card mie nu mi se decontează con­sultația, în al doilea rînd atunci cînd vreau să fac o rețetă trebuie să va­li­dezi adeverința cu cardul, dar nici de la farmacie nu poți lua medicamente dacă nu ai cardul”, a preci­zat dr. Ciprian Ovidiu Vornicu, de la Centrul Medical Copou .

„Știu că va trebui să ne acti­văm cardul la medicul de familie, dar nu știu sigur cum va funcționa toa­tă treaba asta, sînt cam sceptică”, a menționat Mirela Cazaciuc, studen­tă în anul al doilea la Facultatea de Litere de la UAIC.

Softuri încîlcite

Dacă dispensarele din campusuri nu vor trebui să își ins­ta­le­ze soft-uri complicate, iar personalul va scăpa de o instruire în plus, altfel stă situația în spitale și centre medicale mari. Există două ti­puri de citititoare: cu tastatură și ecran și fără. Acestea vor trebui să fie compatibile cu USB, dar și cu cu sistemele de operare Windows 7, 8, Vista și Windows XP, iar infor­ma­țiile personale să fie mascate în cazul în care cititorul este prevă­zut cu un ecran. În plus, CNAS are o listă cu aproximativ 15 cititoare testate și validate ca fiind compatibile cu sistemul informatic al cardului național de sănătate. „Sînt 11.000 de medici de familie în țară, plus farmaciile și spitalele sau ambulatoriile. Aparatele nu ve­neau din cauza suprasolicitării și incapacității de producție a fabricilor. Prin februarie au început să fie distribuite celor care au făcut precomenzi”, a declarat dr. Ciprian Ovidiu Vornicu, de la Centrul Me­dical Copou. Deși îl are achizi­țio­nat de la mijlocul lunii februarie, spu­ne că a fost o sarcină dificilă să găsească un cititor de carduri.

„Firmele producătoare de soft au achiziționat și ele cititoare de card și le-au dat la revînzare. A­vînd în vedere dificultatea insta­lă­rii cititorului au oferit și posibili­tatea de suport tehnic, desigur con­tra cost, aproximativ 100 de lei. Dar problema este că un sfert din me­di­cii din țară folosesc Sistemul In­formatic Unic Integrat (SIUI), su­port gratuit de la CNAS. De fapt, fiecare se descurcă cum poate, mai apelează la cunoștințe, la cei care știu informatică”, a adăugat acesta. Ca o completare a spuselor me­di­cului, într-un comunicat eliberat de CNAS la data de 29 aprilie 2015 se menționează că utilizarea cititorului și a cardului nu implică un nivel dezvoltat de dificultate, decît în condițiile în care se utilizează alt soft decît cel pus la dispozoție gratuit.

La coadă, la cabinetele medicilor de familie

„Ca orice lucru nou, implică atenţie, dar nu necesită cunoştinţe avansate de specialitate. Cea mai frecventă problemă identificată în funcţionarea cardului de sănătate a apărut la furnizorii de servicii me­dicale care utilizează alt soft de­cît cel pus la dispoziţie în mod gratuit de CNAS”, se arată în co­mu­nicat. Dr. Ciprian Ovidiu Vor­ni­cu susține că preferate sînt cititoarele de carduri cu ecran și tas­ta­tură, care pe lîngă driverele descăr­cate de pe Internet, mai au nevoie de un program de instalare. „Spi­ta­lele nu au dificultăți în instalare pentru că au departament IT, pro­bleme au medicii de familie sau medicii de ambulatoriu”, a men­țio­nat medicul.

Nu citești (cardul), nu primești (banii)

Fiecare consultație și fiecare vizită medicală este monitorizată, trecută pe card și decontată medi­cului respectiv. În cazul în care apare vreo eroare la cititor care nu este semnalizată de acesta, cel care a efectuat serviciile medicale nu va fi plătit pentru ele. „În momentul în care toate serviciile medicale vor fi făcute pe baza cardului, dacă nu reușești să activezi sau să citești un card, serviciul nu ți se decon­tea­ză. Singura soluție este să re­pro­gramezi pa­ci­en­tul, dar nu poți să-i spui pacientului că-i faci o con­sultație pe în­credere. Tot ce-nseam­nă consul­tație cu cardul va fi mo­nitori­zat, în funcție de citirea cardului îți plătește sau nu consulta­ția, ți-o validează online”, a preci­zat dr. Ciprian Ovi­diu Vornicu.

Pe card şi în memoria electro­nică a acestuia se vor găsi imprimate numele asiguratului, data naşterii, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări so­ciale de sănătate, dar şi terme­nul de valabilitate al cardului (cinci ani). Medicii din campusuri explică fap­tul că vor demara de la începutul acestei săptămîni o serie de campanii de informare a studenților cu privire la necesitatea cardului de să­nătate.

de Ana-Maria BUCUR
de Diana GAINA