Căminul blestemat al Universității „Cuza”

Căminele țin loc de casă studenților pe parcursul întregului an universitar, însă personalitățile diferite care trebuie să conviețuiască pe o perioadă îndelungată dau curs unor conflicte care nu se termină întotdeauna în mod pașnic. Unul dintre căminele din Iași care și-a cîștigat o reputație printre studenți ca fiind un soi de „epicentru” al scandalurilor este Căminul 4 din Campusul Tîrgușor-Copou al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De-a lungul anilor, de la tentative de suicid la toalete incendiate, căminul în care sînt cazați exclusiv băieți este cunoscut ca fiind unul în care au loc tot felul de incidente, atît de către administrația UAIC, cît și de către cei care primesc repartiție acolo. Iar crima de săptămîna trecută, cînd un student a decedat după ce a fost înjunghiat de 40 de ori, iar un altul a ajuns în stare gravă la spital, a marcat un nou moment negru în istoria acestui cămin.

Doi studenți au fost în­jun­ghi­ați în căminul C4 al Complexului Tîr­gu­șor-Copou al Universității „A­le­xan­dru Ioan Cuza” (UAIC) în di­mi­neața zilei de 9 noiembrie, iar unul dintre ei a decedat. Pre­su­pu­sul agresor, Aurelian Giosan, arestat pre­ventiv pentru 30 de zile, l-a în­jun­ghiat mortal pe Victor Nour, din Republica Moldova, care, du­pă mai multe manevre de resuscitare fă­ră succes, a încetat din viață. Me­di­cii legiști au identificat 40 de lo­vituri de cuțit, una dintre ele în dre­ptul gîtului. Tînărul care a su­pra­viețuit, Casian Harpă, a fost dus de urgență la spital, prezentînd 12 plăgi înjunghiate și arsuri ale că­ilor respiratorii. Cele două victi­me și presupusul atacator, A­u­re­li­an Giosan, erau studenți în primul an la Facultatea de Economie și Ad­mi­nistrare a Afacerilor (FEEA) a UA­IC. Crima a fost precedată de un alt eveniment care a avut loc cu cîteva ore înainte, unul dintre studenții ca­zați spărgînd un perete fals care a­scundea conductele de apă. Pe­re­te­le, situat la parter, era din rigips și avea cîteva plăci din faianță, iar în urma loviturii s-a produs o spăr­tu­ră de aproximativ doi metri pă­tra­ți.

Uciderea unei persoane cazate în cămin a ridicat problema si­gu­ran­ței în rîndul studenților cazați în cămine, astfel că, după cum au pre­cizat reprezentanții u­ni­ver­si­tă­ții, încă din prima zi, cîțiva dintre ei s-au decazat, speriați că u­ci­ga­șul s-ar putea afla încă printre ei.

Mulți studenți care stau în cămin ar trebui să treacă mai întîi un examen psihologic. Stai trei, cinci ani în cameră cu cineva ca­re îți este străin la început și nu știi niciodată cu cine stai de fapt. Ar tre­bui cu toții verificați pentru a se ve­dea dacă sînt în deplinătatea fa­cul­tăților mintale.

Con­ducerea UAIC are în vedere re­vi­zu­irea regulamentului de ca­za­re pentru stabilirea unor norme ca­re să sporească siguranța celor ca­za­ți, dar care să și convină acestora. „Ne-am gîndit și ne gîndim cum am putea să prevenim apariția u­nor astfel de situații pentru că unele sînt aproape inevitabile. Noi pu­tem înăspri și mai mult regulamentul, numai că în bună măsură stu­den­ții își administrează propriul lor program, propriul lor timp, dar și camerele. Trebuie să luăm mă­suri care să nu fie intruzive în via­ța lor privată. Au capacitatea de a a­le­ge și ar trebui să își exercite, în u­ni­tate cu normele morale și cu spi­ri­tul creștin, să spunem, liberul ar­bi­tru, să aleagă între bine și rău”, a de­clarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rec­torul UAIC.

În așteptarea supravegherii

În ceea ce privește situația din Căminul C4, administrația complexului spune că a fost ridicată de mai multe ori problema camerelor de supraveghere după incidentele care au avut loc. „Chiar înainte de a se întîmpla evenimentul au fost dis­cuții pentru întărirea pazei pen­tru că noi avem acolo casieria, de­ci sisteme de supraveghere se au în vedere demult, doar că încă nu sînt montate pentru că asta nu de­pinde de noi”, a declarat Maricel Ma­tianu, șeful complexului Tîr­gu­șor Copou.

Cu toate acestea, instalarea ca­me­relor de filmat nu poate preve­ni situațiile neprevăzute, ci doar u­șurează identificarea celor care au co­mis faptele, după ce ele s-au în­tîm­plat. „Ar putea să fie un mijloc de prevenire doar în măsura în ca­re produc un efect psihologic și unii ca­re au această înclinație sau por­ni­re s-ar gîndi că pot fi descoperiți u­șor și le-ar fi teamă să comită o a­se­menea faptă”, a adăugat prof. u­ni­v. dr. Vasile Ișan. Pe de altă parte, unii studenți sînt de părere că există și alte măsuri care ar pu­tea contribui la evitarea unor astfel de circumstanțe. „Mulți studenți care stau în cămin ar trebui să treacă mai întîi un examen psihologic. Stai trei, cinci ani în cameră cu cineva ca­re îți este străin la început și nu știi niciodată cu cine stai de fapt. Ar tre­bui cu toții verificați pentru a se ve­dea dacă sînt în deplinătatea fa­cul­tăților mintale. În același timp, cred că ar trebui să nu le mai fie per­mis accesul celor care au consumat în exces băuturi alcoolice”, a spus Flavius Paraschiv, doctorand în primul an la UAIC.

Cine îi apără pe studenți de ei înșiși?

În discuțiile lor, studenții nu s-au plîns doar de lipsa unui număr suficient de camere de suprave­ghere, ci și de cel al portarilor. A­ceș­tia trebuie să asigure paza în că­min, dar și să patruleze pe ho­luri în vederea atenționării stu­den­ților atunci cînd este cazul. Schim­bul de tură se face la fiecare 24 de ore, fiind dificil, în lipsa odihnei, să își păstreze vigilența atît de mult timp. Astfel, cei care nu sînt din că­min pot intra în mai multe cazuri fă­ră a fi legitimați, iar de aici se nasc mai multe incidente.

Spre exemplu, în luna martie, 2015, patru studenți de la Fa­cul­ta­tea de Geografie și Geologie au fost la un pas de a muri car­bo­ni­za­ți. Cazați în camera 95 de la etajul al trei­lea, aceștia dormeau în mo­men­tul în care o persoană care nu a fost identificată a dat foc la ușă, fo­lo­sind franjurile unui mop în­mu­ia­te în spirt.

Studenții care locuiau în a­pro­pi­e­rea camerei incendiate sus­­țin că, i­nițial, victimele au cre­zut că în­tregul cămin este în flă­că­ri și au în­cercat să se arunce pe gea­m. Ul­te­ri­or au auzit bătăi în ușă, iar aceasta a fost spartă de portar. Poliția a făcut cercetările necesare, însă după aproape un an nu a re­u­șit să găsească vinovatul, dar e­xis­tă do­uă ipoteze. Fie unul sau mai mulți studenți din afara căminului ar fi făptașii, fie cel de-al cincilea co­leg al victimelor care nu se afla în ca­meră în momentul producerii in­cen­diului. Chiar dacă membrii con­­ducerii administrative și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ne­rezolvarea cazului, nimeni nu a fost găsit vinovat, iar prin urmare, ni­meni nu a fost tras la răs­pun­de­re.

De-a lungul anilor, în C4 au avut loc numeroase incidente în urma cărora mai mulți studenți au fost răniți.

Incidente la care nu se găsesc vi­novați au loc destul de des în că­mi­nul C4, mai ales atunci cînd cei ca­zați se întorc de acasă cu pro­vi­zi­ile făcute. Băuturile alcoolice sînt in­terzise, însă portarul nu are drep­tul să îi controleze în bagaje, fapt care ușurează introducerea acestora în camere.

De cele mai multe ori, pe fondul alcoolului, se iscă certu­ri care degenerează în bătăi. „Băieții se mai îmbată, fac gălăgie, și nu se ia nicio măsură. Vine administratorul, se uită, uneori, dar foarte rar, cei implicați sînt sancționați sau dați afară din cămin. Poate că s-ar mai rări conflictele dacă ar fi un că­min mixt”, a declarat Flavius Pa­raschiv.

De la incendii la sinucideri

În 2013, întregul Complex Tîr­gu­șor Copou a suferit o pană de cu­rent de cel mult zece minute, timp în care studenții au dat foc co­șurilor de gunoi, ba chiar au și a­prins cîteva hîrtii pe holuri. În astfel de cazuri, conducerea u­ni­ver­si­tă­ții se plînge că nu poate trage pe ni­meni la răspundere fiindcă stu­den­ții se acoperă unul pe altul. Așa s-a întîmplat și anul trecut, cînd doi băieți din căminul C4 au fost a­menințați cu un cuțit de către un co­leg de cameră, însă niciunul din­tre ei nu a anunțat conducerea cu privire la acest lucru. Agresorul nu a fost tras la răspundere și încă se numără printre studenții cazați. „Tăcerea noastră poate duce la un con­text care să dezvolte agresi­u­nea”, a explicat prof. univ. dr. O­vi­diu Gavrilovici, professor la Fa­cul­tatea de Psihologie și Științe ale E­du­cației a UAIC.

Unul dintre cele mai cunoscute coincidente care au avut loc pînă astăzi în Căminul C4 s-a în­tîmplat pe 13 iunie 2007, cînd Ti­be­riu Pe­tri­șor Dănilă, student la Fa­cul­tatea de Geografie și Ge­o­lo­gi­e, a murit după ce s-a aruncat de la etajul al treilea. Com­por­tamen­tul acestuia era unul obișnuit, nu a ri­dicat suspiciuni, dar în seara res­pec­tivă co­legii lui au povestit că, în jurul orei 22.30, s-a aruncat de la balcon, du­pă ce, cu jumătate de oră î­na­in­te, mai încercase o dată, dar a fost oprit de un coleg.

Cei cazați pe același palier cu sinucigașul au spus că acesta era băut, iar mo­ti­vul gestului său ar fi fost o despărțire. „Din punct de vedere administrativ vom impune în continuare res­pec­ta­rea regulamentului de cazare, vom asigura paza căminelor, e­ven­tual, asigurarea unui număr mai mare de camere de luat vederi”, a de­clarat ing. Bogdan Eduard Pleș­can, director general administrativ la UAIC. Acesta a menționat că „este imposibil ca într-o perioadă lun­gă de timp să nu apară și ma­ni­fes­tări ale personalității zecilor de mii de tinerilor cazați”, însă ni-meni nu a putut oferi o explicație con­cre­tă de ce nu s-au luat măsuri pî­nă acum, după atîtea incidente care au avut loc de-a lungul anilor.