Bibliotecile universităților din Iași: neîncăpătoare și pentru cărți, și pentru studenți

Bibliotecile universităților ieșene devin din ce în ce mai neîncăpătoare pentru numărul de studenți care se perindă zilnic în căutare de publicații recomandate de profesori la clase sau de cărți pe care ar dori să le citească în timpul lor liber. Sălile de lectură sînt de multe ori revendicate de „veteranii” care merg acolo zilnic și au învățat că un bilețel lăsat pe masă înseamnă că ți-ai revendicat proprietatea, astfel încît, pentru cei care vor să lectureze un volum ce nu poate fi împrumutat decît în sală, lucrurile se complică.

Bibliotecile filiale sînt situate la granița dintre Biblioteca Centrală Universitară din Iași (BCU) și facultățile care le întrețin, astfel încît conducerea BCU se ocupă de fondul de carte, aducînd publicații din diverse domenii, iar conducerea facultăților întreține logistica de spațiu, ceea ce înseamnă că ei sînt responsabili de renovări, modernizări și dotări la nivel tehnic. „Din cauza acestei intersectări, modernizarea bibliotecilor este un proces lent, anevoios. Depinde pe de-o parte de resursele noastre care ne permit sau nu să aducem cît mai multe materiale de pe care studenții pot studia. Pe cealaltă parte însă, modernizarea depinde și de facultăți, căci doar cele au resurse financiare cu care își permit să facă un astfel de pas”, a declarat conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul BCU.

Fiecare facultate are un buget diferit care variază în funcție de cît de căutat este pe piața actuală programul de studii și de numărul de studenți înscriși, motiv pentru care, pentru domeniile mai puțin căutate, este destul de dificil de realizat un astfel de proiect. Probleme de acest tip apar însă și la facultăți la care se înscriu anual mai mult de 350 de tineri.

biblioteca Facultății de Psihologie

Cărțile din bibliografii nu se caută la bibliotecă

Biblioteca Facultății de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) nu a mai fost modernizată de mai bine de zece ani, de cînd sediul ei a fost schimbat, fiind mutată din Corpul A al universității, în Complexul studenţesc Codrescu, împreună cu Biblioteca Facultății de Istorie de la UAIC. „S-a lucrat mult la aripa aceea în care este amplasată acum biblioteca pentru că inginerii au considerat că spațiul precedent nu mai era încăpător pentru toate materialele adunate. Știm că nici acesta nu este cel mai bun spațiu pentru că sînt foarte mulți studenți și nu pot sta cu toții în sala de lectură, iar din acest motiv se lucrează la un proiect de finanțare pentru modernizarea Corpului O, care ar trebui să fie transformat într-un spațiu de biblioteci ultramoderne”, a declarat conf. univ. dr. Constantin Lihaciu, decanul Facultății de Litere.

Proiectul pentru reamplasarea bibliotecii este însă în lucru de peste un an, iar pînă cînd va fi confirmat și finanțat, studenții celor două facultăți vor trebui să împartă în continuare aceeași sală de lectură și aceleași materiale care, spun ei, sînt insuficiente. „Majoritatea cărților sînt foarte vechi, iar pe lîngă asta, mai și zboară pagini din ele. Lipsesc titluri esențiale, cel puțin, la specializarea Limbă și Literatură Engleză, tot anul al III-lea studiază James Joyce, «The portret of an artist as a young man», iar la Biblioteca Facultății de Litere nu există decît un singur exemplar pe care îl poți împrumuta pe parcursul a cinci zile”, a declarat Cătălina Suditu, studentă în anul al III-lea la Facultatea de Litere, specializarea Limba și Literatura Engleză. Tot ea susține și că multe dintre lucrările care se regăsesc în bibliografiile recomandate de profesori la orele de curs nu se regăsesc și pe rafturile bibliotecii, iar atunci cînd vine vorba de lecturi suplimentare precum volume de critică literară semnate de Radu Vancu sau de Simona Sora, cît și de cărți de poezii ale unor autori precum Mircea Ivănescu, acestea lipsesc cu desăvîrșire din fondul de care dispune biblioteca.

„Recunosc că există penurie de carte din două motive, respectiv finanțarea slabă a cheltuielilor pentru achiziția de carte și depozitul legal, ceea ce înseamnă că editurile trimit la Biblioteca Națională volume, iar Biblioteca Națională le repartizează spre bibliotecile centrale. În ceea ce privește lipsa unor lucrări care se regăsesc în bibliografiile profesorilor, noi am solicitat ca bibliotecarii să trimită liste de cărți pe care le consideră necesare și le-am dat în achiziție, dar achiziția se face în anumite limite și timpii de sosire ai cărților sînt dificili pentru că procedura este foarte greoaie și nu depinde de noi să o simplificăm”, a declarat conf. univ. dr. Ioan Milică.

biblioteca Facultății de Litere

Locurile în sălile de lectură trebuie rezervate

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), studenții se confruntă cu problema lipsei de locuri în sala de lectură, motiv pentru care, așa cum afirmă Viorica Scutariu, directorul Bibliotecii Universitare a UMF, mulți dintre cei care frecventează acest loc aleg să lase hîrtii cu numele lor pe bănci, ca cei care vin ulterior să știe că locul e ocupat. Deoarece în timpul sesiunii se adună și mai mulți tineri, iar cele 230 de locuri din sală sînt insuficiente, conducerea universității a aprobat ca unele amfiteatre să rămînă deschise pînă la ora 00.00, ca studenții să le poată folosi. „Biblioteca e deschisă cu anumite săli de lectură pînă la ora 20.00, iar altele se închid abia la 22.00, inclusiv sîmbăta și duminca. În sesiune avem program special de la 8.00, pînă la orele 22.00. Studenții au cerut ca aceste săli să fie deschise toată noaptea, conducerea universității nu le-a aprobat cererea, dar au numit cîteva amfiteatre care sînt deschise pentru studenți în clădirea universității, în sediul central, pînă la ora 00.00”, a declarat Viorica Scutaru.

Un program asemănător avea și BCU, unde sala de lectură IV, aflată la parterul sediului central, era deschisă non-stop. Din luna februarie a anului 2018 însă și acest loc a trecut la un regim normal de funcționare, fiind deschisă între orele 8.00 și 20.00. Ce este totuși diferit aici este faptul că în schimbul unei sume de 20 de lei pe zi studenții pot închiria un cabinet individual de lectură. „Sîntem dotați cu informații științifice din toate domeniile medicale și conexe, dentare, farmaceutice, de inginerie. Bazele de date la care sîntem abonați sînt cea mai mare valoare a noastră la momentul actual, cît și cărțile de medicină online”, a declarat Viorica Scutariu.

Digitalizarea mută cărțile în online

La fel ca și în cazul Bibliotecii Universitare UMF, și Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) se bucură de o bogată achiziție de publicații online pe care, spun ei, studenții le pot accesa și de pe propriile computere. „Deja sîntem la al doilea proiect desfășurat în parteneriat cu Asociația ANELIS + cu care am început o colaborare încă din 2013. De atunci, biblioteca noastră e abonată la șapte baze de date internaționale care conțin periodice, date bibliografice, cărți electronice și arhive ale unor publicații”, a declarat Mihaela-Cintia Copăceanu, directorul Bibliotecii TUIASI.

Deși majoritatea bibliotecilor nu au fost modernizate de mai bine de zece ani, bibliotecarii susțin că mai importante decît lucrurile care țin de aspect și de numărul de locuri disponibile în sălile de lectură, lucruri pentru care „se găsesc oricum soluții”, sînt achizițiile de carte „fără de care studenții nu pot trece prin facultate”. Chiar și așa, există o discordanță între biblioteci, unele dintre ele ducînd lipsuri la toate nivelurile, iar altele devenind din ce în ce mai moderne pe zi ce trece, în funcție de bugetul acordat de fiecare facultate sau universitate în parte.