Basarabenii, străini în universitățile din România

Tinerii care trec Prutul pentru a învăța în instituțiile de învățămînt superior din România se trezesc aici cu o sur­priză. Toți cei care vin ca bursieri ai statului român primesc o remunerație de 65 de euro pe lună, însă nu pot aplica pentru burse de studiu sau de merit ca­re sînt substanțial mai mari, la care pot aplica studenții români. Mai mult, cei care vin pe cont propriu, dacă nu au cetățenie română, trebuie să-și plătească școlarizarea de la pri­mul pînă la ultimul an de studiu. Prin urmare, dacă nu este unul dintre cei 1000 selecționați de către minister, un student basaraban are același statut ca unul din Somalia, Croația sau Rusia. De extracomunitar.

În anul universitar 2011-2012, deși bursele acordate de guvernul român studenților basarabeni ar fi tre­buit să le intre în cont pînă la sfîr­șitul lunii octombrie, aceștia le-au pri­mit abia la începutul lunii decembrie. „Știm că au fost probleme, chiar și noi am primit o sumedenie de re­clamații. Nu s-au acordat în timp util pentru că trebuia clarificată si­tu­ația în ceea ce privește ordinele de ad­mi­tere la studii a studenților basa­ra­beni. Pînă ce Ministerul nu se asigură că aceștia și-au început procesul de stu­dii, nu se pot livra bursele”, a de­cla­rat Constantin Vlas, preșe­din­tele Asociației Tinerilor Români din Afara Granițelor (ATRAG).

Conform acordului interguverna­mental pentru educație și cercetare între România și Republica Mol­do­va, Guvernul Român acordă anu­al în jur de 800 de locuri în universitățile românești pentru absolvenții de liceu basarabeni. Ministerul Edu­cației, Cercetării, Tineretului și Spor­tului (MECTS) asigură pentru tinerii de peste Prut, înscriși la cur­surile instituțiilor de învățămînt superior din România, o serie de fa­cilități. Acestea presupun finan­ța­rea taxelor de școlarizare, oferirea unei burse lunare – echivalentul sumei de 65 de euro/lună – precum și ca­zare gratuită în căminele studen­țești, asigurate de la bugetul de stat. Stu­denții moldoveni pierd aceste drepturi însă în cazul dobîndirii ce­tă­țe­ni­ei române, moment în care pot be­ne­ficia de aceleași facilități ca studen­ții din țară.

65 de euro ca să treci anul

În cazul instituțiilor de în­vă­ță­mînt superior din Iași, cel mai repede s-a mobilizat conducerea Univer­sității Tehnice „Gheorghe Asachi” (UTI), care a depus cuantumul bursei pe a­proa­pe trei luni în contul studen­ți­lor moldoveni cu două zile mai de­vre­me decît restul universităților ieșene.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) în schimb, nici pînă în prezent nu au ajuns ordinele de înmatriculare a studenților ba­sa­ra­beni. „La admiterea tinerilor, toa­te dosarele lor sînt verificate la Bu­cu­rești, fiecare în parte, și vă imaginați că sînt 1000 și ceva de astfel de documente care așteaptă la rînd. Știu că anul acesta s-au suplimentat lo­cu­rile, ministerul a încercat tot pe studenți să îi ajute, pentru că a înregistrat mai multe solicitări decît se aș­tep­ta, și cu siguranță acesta este mo­ti­vul întîrzierii burselor”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

De bursa cu sumă fixă de 65 de euro/lună beneficiază toți studenții moldoveni care se încadrează în nu­mă­rul de locuri disponibile, însă cei care au rezultate mai bune decît studenții români nu pot intra în competiție directă cu aceștia. Prin ur­ma­re, nu pot fi candidați pentru bursele de merit sau de studiu oferite de uni­versități, substanțial mai mari decît cele oferite automat de către minister. Însă, „bursa aceasta o iau studen­ții basarabeni indiferent de medie. Trebuie să se încadreze într-un anumit punctaj. Și este o chestiune care se dezbate în ultima vreme foarte mult, mai ales la nivel de asociații. Pentru că o parte dintre studenții ba­sarabeni studiază la facultăți care nu necesită foarte mult efort intelectual și, practic, nu fac nimic să merite suma aceasta de bani. Trebuie doar să nu aibă restanțe și să treacă anul pentru că oricum iau bursa. Nu este corect față de cei care muncesc cu adevărat”, a adăugat Constantin Vlas. Cei mai dezavantajați din a­cest punct de vedere, explică preșe­din­tele ATRAG, sînt studenții mol­do­veni care au absolvit liceul în România. „Ei nu sînt tratați nici ca români, nici ca basarabeni, sînt undeva la mij­loc. Și sînt mulți care au rezultate foarte bune, mai bune chiar decît  studen­ții români, dar sistemul nu le permi­te să candideze pentru alt tip de bur­să”, a conchis Constantin Vlas.

Admitere în două tranșe

Însă bursele sînt doar o parte dintre beneficiile pe care tinerii ba­sa­rabeni le primesc odată cu ad­mi­te­rea la universitățile românești. Iar dacă remunerațiile au întîrziat, ce­le­lalte facilități le-au fost puse la dispoziție studenților din Basarabia la timp, atît bugetul pentru taxa de școlarizare cît și cazare gratuită în cămine.

În cazul UAIC, spre exemplu, stu­denții basarabeni care au dorit cămin au putut opta fie pentru C6 sau C8, din Campusul „Titu Ma­io­res­cu”, ambele fiind cămine cu grad de confort II. În cazul locurilor de cazare, nu exis­tă un număr fix alo­cat studenților de peste Prut. „Se intră în aceste două cămine pentru că acolo sînt cele mai multe locuri. Dacă, spre exemplu, un student ba­sa­rabean ar avea me­dia 10, logic că îi vom da loc în C2, unde e confortul sporit. Dar ei intră în baza op­țiu­ni­lor pe care și le trec pe fișele de înscriere. Nu este vorba despre nici un criteriu discriminatoriu aici”, a declarat ing. Bogdan-Eduard Pleș­can, directorul general administrativ al UAIC.

Acesta nu este singurul motiv pen­tru care studenții basarabeni nu se îngrămădesc la căminele de confort I de la „Cuza”. „Este posibil ca motivul să fie legat și de taxa de cazare pentru că în C2, spre exemplu, este dublă față de celelalte. Ori bur­sa și finanțarea nu acoperă chiar toate cheltuielile”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ișan. Tinerii de pes­te Prut beneficiază doar de o subven­ție pentru cazarea în cămine echivalentă cu taxa pentru căminele de gra­dul al II-lea de confort, aproximativ 100 de lei. De subvenționarea taxei de școlarizare și a celei pentru ca­za­re se bucură toți studenții care intră la universitățile cu finanțare de la stat, indiferent dacă primesc sau nu bur­să.

Înscrierea la instituțiile de în­vă­ță­mînt superior ieșean se face pentru două categorii de absolvenți de stu­dii liceale basarabeni: cei care au ter­minat liceul în România și cei care l-au absolvit în Republica Mol­do­va. Pentru prima categorie, la studii de licență, viitorii studenți se înscriu di­­rect la universitățile care organi­zea­ză concurs de admitere, pe locurile re­partizate de MECTS, în aceleași condiții precum cetățenii români. Par­ticipă la același proces de admitere ca aceștia, în lunile iunie-iulie.

În cazul absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din Re­pu­bli­ca Moldova, ei trebuie să își de­pu­nă într-o primă etapă dosarul de candidatură la una dintre universi­tă­țile din Bălți, Cahul sau Chișinău. În a doua etapă, dosarele selectate sînt trimise la universitățile ro­mâ­nești, aici ajungînd într-un final studenții cu rezultatele cele mai bune. Pentru aceștia din urmă, sesiunea de ad­mi­te­re la instituțiile de în­vă­ță­mînt su­perior din România se face în luna septembrie. Însă absolvenții ba­sa­ra­beni nu intră în competiție directă cu cei români, „ei au un anumit nu­măr de locuri acordat de Guvernul Român care le pune la dispoziție și o sumă de bani pentru burse și taxe, independent de bugetul și locurile rezervate pentru cei de aici”, a adă­ugat Constantin Vlas.

Pe cont propriu

Conform Metodologiei de șco­la­rizare a cetățenilor de origine română din Republica Moldova, în anul universitar 2011-2012, statul român a acordat pentru studiile de li­cență 1000 de locuri cu bursă și 100 fără, indiferent dacă absolvirea li­ce­ului s-a făcut în România sau Re­pu­blica Moldova.

La universitățile ieșene, cei mai mulți studenți basarabeni înmatricu­lați în anul I de studiu, la licență, din țară, sînt la Universitatea „A­lex­andru Ioan Cuza”. „Anul acesta avem aproape 250 de tineri numai în anul I de studiu. La un moment dat, la noi erau aproape jumătate din studenții basarabeni înmatriculați în România, dar în ultimii doi ani s-a făcut o distribuție mai largă a nu­mă­ru­lui de locuri. Oricum, în general, impresia mea este că tinerii ba­sa­ra­beni sînt mai buni acum decît erau cu ani în urmă”, a completat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Studenții de peste Prut care ob­țin subvenționare de la statul român nu sînt însă singurii care studiază în universitățile ieșene. Aici se re­gă­sesc înscriși și tineri care vin „pe cont propriu” și sînt tratați ca orice student străin. Ei nu beneficiază de ace­lași tratament precum studenții din România decît dacă obțin cetățenie română. „Am venit după ce am de­pus dosarul și mi s-a zis că, indiferent de situația școlară, oricum plătesc toți cei trei ani taxă, la cămin ar trebui să depun cerere și să intru în compe­ti­ție cu românii și nu aș primi subven­ție. Dacă vreau să-mi fac abonament, plătesc din banii mei, orice e pe cont propriu. Nici nu se pune problema să iau bursă. Și așa este situația tuturor basarabenilor care vin aici «ca străini»”, a declarat Mihaela Ba­ciu, studentă în anul al II-lea la Fa­cul­ta­tea de Litere a UAIC.

Dacă așa se prezintă situația la „Cuza”, în cazul UTI numărul to­tal de studenți basarabeni ajunge la 318, aici intrînd toate nivelele de stu­diu: licență, masterat și doctorat. „Însă din acest număr, avem nouă studenți ca­re nu s-au mai prezentat cu dosarul, prin urmare vor fi exmatriculați. Au trecut deja două luni de la des­chi­de­rea anului universitar. Locurile va­can­te nu se vor ocupa”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ge­lu Dan Gă­luș­că, purtător de cuvînt al UTI.

În ceea ce privește Uni­ver­si­ta­tea de Medicină și Farmacie „Gri­gore T. Popa” (UMF), anul acesta au fost repartizate 42 de locuri cu bursă și zece fără, absolvenții ba­sa­ra­beni ai liceelor românești avînd alo­cate doar cinci locuri. În primul an de licență sînt înmatriculați în pre­zent 60 de studenți basarabeni, din totalul de 231 care studiază acum la universitate.

***

Studenții basarabeni nu sînt con­siderați nici români, dar nici străini. Admiterea lor în universitățile româ­nești merge pe un făgaș împărțit în două: pe de o parte au beneficii fixe de care nici un alt student din afara granițelor nu se bucură, pe de altă parte, sistemul de subvenționare nu încurajează competiția și învă­ță­mîn­tul de calitate în rîndul acestora. Lu­cruri care se întîmplă pentru că exis­tă niște limite de care nu pot trece decît dacă obțin cetățenie română. Abia atunci pot intra într-o catego­rie fixă. Devin studenți români.

Cristina BABII

Mădălina MORARU