Asociația care-ți găsește un loc pe harta lumii

Honoris fără Causa Niciun comentariu la Asociația care-ți găsește un loc pe harta lumii 17

De mai bine de 60 de ani, tineri de pe toate continentele au trecut frontierele marcate cu emblema AIESEC, cea a Association Internationale des Étudiants en Sciences Économiques et Commerciales. Astăzi, majoritatea aleg să-și caute locuri de muncă în străinătate, unde pentru cîteva săptămîni își duc ucenicia. O parte nici nu se mai întorc în țară, ci bifează pe harta lumii un nou loc în care să-și bătătorească meseria. Din Brazilia, pînă în Australia.

Filialele rețelei AIESEC, fie lo­ca­le sau internaționale, sînt coordonate de cîte o echipă ai cărei membri își schim­­­bă statutul de la an la an. Săp­tă­mîna aceasta, noii vicepreședinți și pre­­șe­din­tele organizației din Iași sînt puși în func­ție, după ce au fost instruiți de cei ca­­re le-au predat ștafeta. Res­pec­tînd prin­­­cipiul schimbului intercultural după ca­­re asociația se ghidează, candidații ­pen­tru posturile de conducere pot aplica în oricare din cele 113 țări partenere AIESEC. „Fiind o organizație interna­țională, există această fle­xibilitate prin care tu poți să aplici să faci parte din echipe de conducere din alte state sau al­te orașe din țară. De exemplu, în U­gan­da s-a deschis postul de vice­pre­ședinte, poți să aplici acolo in­diferent de unde ești”, a explicat Pa­u­la Clapon, fost vicepreședinte pe co­mu­nicare AIESEC.

În Iași, structura de conducere este alcătuită dintr-un președinte și opt vicepreședinți responsabili cu activitatea departamentelor de comunicare, de implementare a proiectelor organizației, finanțe, schimburi de tineri pentru stagiile de practică, resurse umane și un reprezentant alumni. La nivel na­țional, alături de președinte există un vi­cepreședinte care coordonează activitatea filialelor locale și alți patru care gestionează schimburile de tineri în­scriși în cele două tipuri de internshi­puri, divizate în funcție de cei care vin din celelalte țări partenere AIESEC în România și cei care pleacă din țară.

În structura de conducere intern­a­țională este desemnată o echipă de a­pro­ximativ 20 de membri, subordonați unui președinte. Sînt delegați vi­ce­pre­șe­dinți pentru finanțe, pentru comunica­re atît în rîndul studenților, cît și la nivelul companiilor care lansează ofe­r­­tele de re­cru­tare, pentru internshipuri și pentru par­tea tehnică. Elementul co­mun al ierar­hiei de conducere locală, na­țională și glo­bală este organizarea a­nuală de alegeri pentru noi reprezentanți.

Voluntar pe motocicletă

Pentru înscrierea la stagii de practică, tinerii pot alege între două programe: unul social, bazat pe volunta­riat și altul profesional, realizat în par­te­ne­riat cu companii din domeniul econo­mic, IT sau antreprenorial, însă pentru participare sînt impuse taxe care ajung de la 90 de euro pînă la 290, în Iași. „În Irlanda, de exemplu, taxa pen­tru un in­tern­ship profesional este de a­proape 1000 de euro, iar în Coreea de Sud e de 700 de euro. În India, pentru internshi­puri neprofesionale nu se plătește ni­mic. Depinde de la țară la țară și de la oraș la oraș. Chiar și în Ro­mâ­nia sînt di­ferențe”, a specificat Ște­fan Sârbu, fost președinte AIESEC Iași.

Din 2009, aproape 20% din tinerii români care au urmat stagii de practică au ales să își continue activitatea în stră­inătate, fie pentru că au obținut con­tracte de angajare, fie că s-au înscris pentru un alt internship într-o țară di­fe­rită. Dacă pentru cele profesionale, majoritatea cererilor sînt pentru state eu­ro­pene, precum Polonia, Cehia sau Țările Nordice, cele mai căutate dintre internshipurile sociale sînt către A­sia. „IT-ul e un cîmp foarte mare, în Nor­vegia, de exemplu, sînt căutați foarte mulți programatori, în schimb, alte țări se axează mai mult pe inginerie. În Iași, pe do­meniul IT se iau cele mai mul­te oferte, însă nu pe partea de in­ginerie, pentru că oamenii, deși a­vem facultăți de in­ginerie, nu au experiența necesară să lu­creze la nivelul care este cerut”, a afirmat Ștefan Sâr­bu. În unele țări sînt ac­ceptate și persoane care nu au experien­ță în domeniul pentru care au aplicat, în Ger­ma­nia, în schimb, firmele angajatoare cer din partea tinerilor un nivel avansat de înțelegere și vorbire a limbii și o pre­gă­tire de cel puțin șase luni.

Sonia Lențer, studentă în anul al doi­lea la Copenhagen Business School și membră AIESEC Danemarca, a ple­­cat pentru două luni, în 2012, în Viet­nam, aplicînd pentru un stagiu de prac­­tică de voluntariat. „Scopul intern­­shi­pu­lui a fost să predau engleza unui grup de 60 de copii din clasele primare și gimnaziale. Am vrut să descopăr Asia și a­ces­ta a fost un prilej bun. Am trăit într-o casă plină de gîndaci și șo­pîr­le, înconjurată de țînțari transmițători de boli le­tale, într-un oraș fără apă potabilă la 40 de grade și am în­vă­țat să conduc și o mo­tocicletă, singurul mijloc de transport, însă am descoperit că Vietnam nu e lu­mea a treia, cum se spune”, a men­țio­nat Sonia Lențer.

Într-o primă fază de selecție a candidaților, comisiile locale ale asociației aprobă cererile de înscriere, însă companiile care recrutează tinerii sînt cele care au ultimul cuvînt. „Firma face o tri­ere pe bază de CV și apoi ur­mea­ză un in­terviu cu candidatul pe Skype. Dar au fost și cazuri în care can­didații au fost chemați de către re­pre­zen­tanții companiilor care re­cru­tea­ză. Unei fete din Iași, spre exemplu, i-a fost plătit drumul pînă în Nor­ve­gia pentru interviu, a fost adusă înapoi în ța­ră și chemată din nou acolo”, a adă­u­gat Ștefan Sârbu.

Mihai Pleșca, student în anul al III-lea la Facultatea de Litere a Uni­ver­sității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a plecat în 2011 în India, înscriin­du-se pentru un internship profesional pe domeniul educației. „Am predat en­gleză într-o companie care pregătea persoane pentru teste de limbă precum IELTS, Cambridge și avut ocazia să pre­­gă­tesc timp de aproximativ 10 săp­tă­mîni 60 de persoane cu vîrste cu­prin­se între 18 și 42 de ani. Au fost foarte mul­te mo­­mente frumoase pentru că in­dienii din Ahmedabad, orașul în care am fost eu, spuneau că «Our guest is our God» și chiar res­pec­tau asta. Fiecare zi aducea altceva, fie că vorbim de elefan­ții, că­mi­lele, va­cile și maimuțele de pe străzi, de ne­bu­nia din trafic sau de mîn­că­rurile indiene”, a specificat Mihai Pleșca.

Un click pe harta lumii

Odată cu depunerea aplicațiilor, ti­nerii sînt înscriși pe o platformă on­line, care funcționează ca o bază de date. Sînt gestionate atît ofertele din par­tea companiilor, cît și activitățile fie­cărei filiale a organizației, din toate col­­țu­ri­le lumii. Taxele impuse pentru fie­care in­ternship asigură și înscrierea candida­ți­lor pe platformă. „În momentul aplicării se plătește o jumătate din taxă, iar după ce sînt siguri că vor ple­ca acolo plătesc și a doua tranșă. Dacă nu pleacă, prima jumătate nu o pri­mesc înapoi. Fiind o or­ganizație non-gu­ver­namentală, ta­xele de pe internshi­puri ne ajută să acoperim cheltuie­li­le prin care ne susținem ac­tivitatea. Este și taxa de acces la platformă, al că­rei cost de întreținere este undeva la 600.000 de euro pe an, la ni­vel interna­țional”, a menționat Ștefan Sârbu. De asemenea, cea mai mare par­te din fon­durile organizației la nivel lo­cal es­te obținută prin parteneriate cu com­pa­nii ieșene, precum BRD, Edurom sau ABplus.

Recrutarea membrilor are loc la în­­ceputul fiecărei toamne, „instruirea” lor realizîndu-se prin conferințe locale și naționale, iar la momentul actual, din AIESEC Iași fac parte 77 membri. „U­­na dintre cele mai interesante confe­rin­țe internaționale este National Leader­ship Development, în Ger­ma­ni­a. Lo­cu­iești pentru zece zile în munți, n-ai acces la Internet sau telefon, și participi la în­tîlniri moderate de oa­meni de la companii care te pregătesc pe partea de dez­voltare personală”, a ex­plicat Ștefan Sâr­bu. După mai multe astfel de activități, noii membri își pot alcătui o echipă și pot iniția di­fe­­rite proiecte. Anul acesta, spre e­xem­­plu, a fost organizată prima ediție a Tîrgului de Internshipuri In­­ter­­na­țio­nale, gîndit pentru studenții în ani terminali. „Grow”, pe de altă parte, este un proiect care vizează elevii de li­ceu, și care a fost lansat în 2010, sub for­­ma unor traininguri în limba en­gle­ză. Ca și în cazul selectării candidaților pen­tru internshipuri, și membrii care pro­pun proiecte sînt nevoiți să pri­mească avizul echipei de conducere, în urma unui interviu și a prezentării u­nei stra­tegii. De această dată, însă, mun­ca de con­vingere se dă pe teren propriu.

***

O istorie de 60 de ani, 100 de țări și 86.000 de membri

* 1948 – 89 de studenți din șapte țări europene (Belgia, Da­ne­mar­ca, Finlanda, Franța, Olanda, Norvegia și Suedia) s-au întîlnit la primul Congres Internațional AIE­SEC în Stockholm. Momentul fon­dă­rii asociației a fost marcat și de rea­lizarea unei constituții;

* 1958 – rețeaua se extinde și în Africa și America de Sud;

* 1963 – are loc primul Con­gres Internațional desfășurat în a­fa­ra Europei, și anume în SUA. Re­pre­zentanții AIESEC s-au întîlnit cu președintele John F. Kennedy;

* 1970 – este ținut un Congres Internațional în Asia, la Tokyo;

* 1989 – s-au înregistrat 7029 de sta­gii de practică internaționale, cel mai mare număr de internshipuri pînă atunci;

* 2007 – rețeaua AIESEC este răs­pîndită în peste 100 de țări și regiuni;

* 2008 – la Londra s-au sărbătorit, în mod oficial, 60 de ani de la înființarea asociației;

Cătălina DOBROVICEANU

Iuliana LEONTI

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top