Televiziunea publică, întoarsă pe toate fețele la Iași

Miercurea trecută, 14 mai, TVR Iași a dat startul ediției din 2014 a Seminarului Internațional de Jurnalism. Pe parcursul a trei zile, în sala Vivaldi din complexul comer­cial Palas, peste 100 de studenți și pasionați de jurnalism au participat la dezbateri și workshop-uri interactive. Printre invitații speciali ai evenimentului s-au numărat David Lowen, președinte PRIX Circom, Valérie Giacomello, jurnalist la France TV sau Karol Cioma, CIRCOM Training Project Manager. De la aceștia, am aflat care este starea televiziunii publice în contextul european, ce reprezintă social TV sau cum putem face o știre de televiziune doar cu ajutorul unui iPhone.

„Ceea ce nu poate transmite o ști­­re, este fluxul de energie pe care eu îl simt astăzi aici”, spunea jurnalistul TVR Liviu Tudorache, moderato­rul din prima zi a evenimentului, în timp ce ne ura bun venit. Totodată, aces­ta a apreciat faptul că publicul tre­bu­ie să fie cel care impune ritmul întîl­ni­­rii și ne-a sfătuit să-i punem cît mai multe întrebări primului vorbitor, Iri­na Radu, director de programe la te­leviziunea publică.

Aceasta din urmă ne-a pro­vo­cat, spunîndu-ne că fiecare oraș are ce­va cu care „iese în față”, fie că-i vorba de vin, conserve, covoare, etc și că e de datoria televiziunilor regionale să-l scoată în evidență. De asemenea, da­­că misiunea televiziunilor comer­cia­­le este de a face bani, în cazul TVR-ului „problema încă nu este lămu­ri­­tă”. Irina Radu a mai spus că este ga­­ta să facă un compromis pentru a creș­te audiența stațiilor regionale ale televiziunii publice, astfel încît, din 100 de persoane care se uită zilnic la televizor, măcar cinci să fie de­di­ca­te TVR-ului. Pentru asta însă, aces­tea trebuie să ateste „încredere”, să vi­nă „într-un ambalaj frumos” și să aibă „pros­pețime și originalitate”. Di­rec­­torul de programe a mai spus că o al­­tă  problemă a televiziunii publice es­­te că nu știe cum să-și cultive ve­de­te­le și că de exemplu, dacă Grey’s Ana­tomy era dat de către PRO TV, aceștia ar fi avut o audiență mult mai mare decît a făcut TVR-ul.

Cursa cu Internetul

David Lowen, președinte PRIX Cir­com și fost director general la Eu­­ronews, a atras atenția că tele­vi­ziu­ni­le publice suferă și de alte prob­­le­me, prezente în mai toată Eu­ro­pa. Una dintre acestea este legată de bu­get, pos­turi naționale precum cel gre­­cesc fiind nevoite să se închidă din aceas­tă pricină. O altă lovitură a fost și evo­luția mijloacelor de co­muni­ca­re, con­ținutul mediatic migrînd spre In­ter­net. „«De exemplu, ziarele, care au acces la Internet precum toată lu­­mea, încep să se întrebe «uitați-vă la site-ul nostru și comparați-l cu cel al televi­ziunii publice. Care-i dife­ren­ța? Sînt știri, punem și material video. Cum de site-ul televiziunii publice e fi­nan­țat de Guvern, iar site-ul nos­tru e finanțat din vînzarea ziarelor?». E un argument puternic”.

Venit din „cimitirul presei scri­se”, prof.univ.dr. Daniel Con­du­rache de la Departamentul de Jur­­nalism și Științe ale Co­mu­ni­că­rii de la Uni­ver­sitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași i-a liniștit pe toți cei care vor să scrie la ziar. Deși trecem printr-o schim­bare de paradigmă, pro­fe­so­rul e de părere că mediile tradiționale nu vor dispărea, ci își vor schimba doar șuruburile. „Cu toții avem acum în buzunar un calculator cu puterea de calcul a întregii Românii din anii ‘90”. De asemenea, după ce miercuri a ară­tat cum se fac măsurătorile de au­dien­ță, prof. univ. dr. Daniel Con­dura­che a explicat că trecerea de la analog la digital se face fie că ne place sau nu și că pe piața media de astăzi vor su­pra­viețui doar cei care se adaptează.

Aceleași gînduri le-a avut și Va­­lérie Giacomello, care în a doua zi a eve­ni­mentului, vorbind despre evo­luția te­leviziunii din Franța, a su­bli­niat că „Obiceiurile de consum sînt di­­fe­ri­te pentru fiecare regiune și ța­ră în par­te”. Aceasta din urmă a mai punc­tat că un impact pe care nim­eni nu-l bă­nuia, l-a avut apariția cana­le­lor pri­vate. Asta, deoarece, misiunea lor „era de a vinde Coca-Cola. Emi­siunile a­ve­au rolul de a destinde pri­vitorul, pentru a vinde publicitari­lor ceea ce noi numim «timp de creier uman dis­ponibil»”, făcînd referire la cît de re­ceptivi sînt  telespectatorii în fața re­clamelor.

Un alt subiect important pe ca­re jurnalista l-a scos în evidență este adap­­tarea cu Internetul și tehno­lo­gia, făcînd referire la caietul de sar­cini din Franța care a rămas la fel în­că din anii ’80. Programele de cultură, des­coperiri geografice, teatru sau ope­­ră „sînt frumoase, dar nu le mai ur­mă­rește nimeni.  Acum, dacă vrei să obții milioane de oameni în fața te­­le­­vizorului, transmiți live înmor­mîn­­tarea unui cîntăreț”. Iar pentru a ți­ne pasul, în cea de-a treia zi, Karol Cioma a ex­pli­cat cum jurnaliștii dar și per­soa­ne­le de rînd pot crea con­ți­nut de ca­li­ta­te și filmulețe de înal­tă calitate, fo­lo­sin­du-se doar de te­le­fonul mobil. „Cea mai bună ca­me­ră video e cea pe care o ai la în­de­mînă la momentul oportun” spu­nea acesta, con­clu­zionînd mai apoi că cele mai ­importante trei reguli atunci cînd filmezi cu un smart­phone sînt sa ții camera dreaptă, să ai fii sigur că sunetul este bun și să nu fo­losești niciodată zoom-ul.

Karol Cioma a ținut totodată să-i liniștească pe jurnaliști, expli­cîn­du-le că deși oricine poate scoa­te ca­mera din buzunar să filmeze un anumit eveniment pe care să îl dea mai apoi pe Internet, tot mai e ne­voie de nasul jurnalistic care să gă­sească subiecte și care să știe cum să le povestească.