Poveste cu hamsteri și prințese la ananghie

De pe scena Iașului Niciun comentariu la Poveste cu hamsteri și prințese la ananghie 34
Poveste cu hamsteri și prințese la ananghie

„Un aliiiiiiiiici!” Te uiți în jos, te miri, încerci să-nțelegi ce se în­tîm­plă și te-apropii de cuștile multicolore în­tinse pe podea. Trei arici alb-găl­bui stau într-o cutie înconjurați de al­te cuști pline cu hamsteri micuți. În mijlocul lor, un țarc plin de ie­pu­ri pufoși care rup pofticioși și spe­ri­ați din cîteva rondele de morcov pare să fie atracția principală. O fetiță fu­ră un iepure, se-aruncă pe canapea și, într-o clipită, alți trei copii o în­con­joară și se-apucă să se minu­ne­ze. Holul Ateneului din Iași înaintea spectacolului de sîmbătă di­mi­nea­ță pare să se transformat într-o mi­ni grădină zoologică ai cărui vizitatori sînt doar copiii.

Transferul din hol în sală se fa­ce cît ar zice o păpușă mică, blondă și umană „s-a deschiiiiis!” plină de en­tuziasm. Locurile se ocupă rapid și pe fiecare rînd, dacă te uiți atent, au venit să vadă „Povestea prințesei The­a” nu numai copiii cu părinții lor, ci și cu păturelele preferate și a­nimăluțele de pluș de care n-au pu­tut să se despartă. Thea apare pe scenă – are bucle blonde, un zîmbet larg și o rochie alb-rozalie cu cri­nolină și funde. Rîde zgomotos și se-nvîrte, în timp ce faldurile ro­chi­ei par să amețească toți copiii din sa­­lă și să-i arunce într-una din po­veș­tile de seară, spuse înainte de culca­re. Povestea începe, Thea își a­du­nă curajul și fuge către pădurea vră­ji­tă să caute fericirea tatălui ei, iar co­­piii bat din palme, aplaudă sau ți­pă speriați la unison.

Spectacolul nu se joacă doar pe scenă, ci și în public, de unde copiii încep să dicteze mersul lucrurilor din poveste. Thea îi întreabă me­reu ce nu știe, le cere ajutorul și-i face să simtă că povestea, de fapt, nu le es­­te spusă, ci o fac ei singuri – chiar a­colo. Fluturașii care-i sar în ajutor prin­țesei fac toată sala să zîm­beas­că și, cînd ciupercuța malefică o în­deam­nă să muște din ea, toate vocile mi­cuțe se unesc și strigă în cor „nuuu!”.

Faptul că povestea se îmbină cu hohote zglobii de rîs, cu ghicitori a­dresate copiilor, cu dansuri și cînte­ce interpretate chiar de actorii de pe scenă nu are cum să nu te facă să zîm­bești. Micii regizori se plimbă prin­tre scaune cu pisicile de pluș du­pă ei și chicotesc la fiecare reacție a prințesei aflate la ananghie și, chiar dacă ai vrea, n-ai să poți ieși din fil­mul lor – decît după ce-ai dona cîți­va lei pentru salvarea destinelor ie­purașilor pufoși din întreaga lume.

Autor:

Aryna Creangă

Redactor-șef la „Opinia studențească”, studentă în anul al II-lea la Tehnici de producție editorială în presa scrisă, multimedia și audiovizual, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top