Poezia și trufandaua de toamnă

Toamna e muza scriitorilor. Poate pentru că e anotimpul licorii lui Bacchus sau al căderii în butoiul cu melancolie. La „a doua petrecere cu poezie, prieteni și trufe de ciocolată”, toamna a purtat coroniță de flori și mantie cu frunze. Anbcutonia, „micuța toamnă”, după cum a fost prezentată, a deschis prima seară a întîlnirii poeților și iubitorilor de poezie, la Biblioteca Centrală Universitară (BCU). Poezia, recitată cu glas dulce de copil de șase ani și acompaniată de mișcări de bucle în ritm molcom, a punctat tema întîlnirii: „Ne este dor de Cezar Ivănescu”.

După moda englezească „fashionably late” (n.r.: în întîrziere după modă), evenimentul a început cu 40 de minute mai tîrziu, prilej pentru cei care întîrziați să ocupe fără prea multă grabă un loc și să-și scoată fularele. Antonia, „micuța toamnă”, după cum a fost prezentată de organizatorul și moderatorul evenimentului, Emil Stratan, a deschis prima seară a întîlnirii poeților și iubitorilor de poezie la Biblioteca Centrală Universitară (BCU).

Cei prezenți au avut ocazia să vizioneze un film făcut de TVR Iași, în care poetul Cezar Ivănescu prezenta în iarna lui 2006, locul său preferat din lume: „Ipoteștiul”. Oana Lazăr, realizatorul emisiunii, încheie momentul cu melancolie: „Mi-e dor de Cezar Ivănescu, mi-e dor de Vanda Condurache, mi-e dor de toți oamenii mari pe care i-am pierdut”.

Au urmat apoi două tinere actrițe de la Teatrul Național din București, care au recitat, pe acorduri de vals, versuri din poemele lui Ivănescu. Pe chipurile spectatorilor, răsfirați printre șiru-rile de scaune lăcuite, puteai observa priviri meditative, expresii triste sau zîmbete de resemnare.

Iama la ciocolată

Cînd auzi „petrecere cu poezie, prieteni și trufe de ciocolată”, cît ai fi de nepofticios, cel mai dulce îți sună trufele. Poezia face poftă de ciocolată. Chiar dacă te aștepți la o ambianță dichisită, călduroasă, aromată, ca cea a Cărtureștilor. Aula Bibliotecii Centrale Universitare, sala în care a avut loc „petrecerea”, e prea luminată și maiestuoasă pentru ceea ce ar trebui să fie o întîlnire modernă între poeți și iubitori de poezie.

Trufe au fost, dar doar pentru cele cîteva minute de pauză. S-au consumat printre discuții, zîmbete cordiale, remarci diplomate și priviri analizatoare. „Petrecere” sună dulce: o sală mare, vreun bal cu muzică și ținute de gală. Nici pe departe. Ceea ce s-a numit fastuos „petrecere” putea fi intitulat realistic „întîlnire”.

Fumul de țigară a fost ținut la distanță, în curentul rece de toam-nă, din respect pentru bătrîna Bibliotecă. Pe scările din fața clădirii s-a consumat și „prietenia”, cea de o țigară și o conversație despre vreme. Poezia însă, mai puțin apetisantă decît o trufă, mai sănătoasă decît o pauză de țigară și mai profundă decît o prietenie a fost prezentă cu adevărat prin versurile lui Cezar Ivanescu, Mihai Eminescu și Nichita Stănescu.

Seara lui „Mișu”

A doua seară dedicată poetului Mihai Eminescu a strălucit prin prezența actorului Eusebiu Ștefănescu, care a povestit cu nuanțări ale vocii, pauze și gesticulații ad-juvante, clipe petrecute alături de un alt mare admirator al poeziei eminesciene, poetul Nichita Stă-nescu. „Pentru Stănescu, Mihai eminescu era Mișu”, a povestit actorul. După o paralelă făcută între versurile ambilor poeți, Eusebiu Ștefănescu, arătînd ca un Moș Crăciun mai tînăr și mai vivace, a încheiat apoteotic cu poemul „Fiind și strigînd”, al lui Nichita Stănescu, pe care a ținut să-l recite împreună cu publicul.

Premii pentru rime

A urmat apoi decernarea premiilor Eleusis din juriul căreia au făcut parte directorul BCU, Alexandru Călinescu, criticul Alex. Ștefănescu, eseistul Paul Cernat, publicistul Bogdan Crețu, scriitorul Petru Cimpoieșu și poetul Ion Mureșan. Astfel, premiul pentru „eleganța versului” a fost obținut de Lucian Vasiliu, pentru „eliberarea poeziei din propriile reguli” de Florin Iaru, pentru „alchimia versului”, de Ioana Crăciunescu. Distincția pentru popularitate a fost obținută de revista „Academia de poezie”, iar premiul I de poeta Mariana Codruț, care s-a supărat profund deoarece a fost chemată să recite una din creațiile sale.

Pauza din ce-a de-a doua seară n-a mai avut nici trufe. Primăria, reprezentată de viceprimarul Romeo Olteanu și preamărită de organizatori, nu a mai trecut la socoteală și ciocolata pentru seara de sîmbătă.

Și cum poezia cere ciocolată, evenimentele artistice, lite-rare cer acompaniamentul muzicii jazz. Luiza Zan și Mircea Tiberian au încheiat cea de-a doua întîlnire de toamnă, doar cu poezie.

Geanina ȘOPRON